Săptămîna trecută a avut loc la Berlin procesul intentat celor doi români, Nicuşor-Răzvan V. şi Mihăiţă-Iulian B. Cei doi, în vîrstă de 29 de ani, au fost arestaţi în februarie, după ce au fost surprinşi într-un parc berlinez din cartierul problemă Neukölln în care se află animale domestice. Astfel de parcuri se află în mai multe cartiere din capitala Germaniei. Ele sînt destinate copiilor cu scopul de a cunoaşte animalele domestice şi sînt folosite şi pentru lecţii de zoologie în aer liber. Cei doi români au pătruns noaptea în parc şi au ucis o capră de Angora, Lilly, tăindu-i gîtul. Apoi au tranşat-o, luînd cu ei un picior. Poliţia alarmată de vecini, care au auzit ţipete, a sosit la faţa locului şi i-a reţinut pe cei doi făptaşi băuţi. Ei aveau asupra lor un cuţit cu urme de sînge şi un rucsac în care se afla piciorul animalului. Cei doi au declarat că au crezut că ar fi vorba despre o oaie şi nu despre o capră. Totodată, au declarat că au pătruns în parc pentru că nu aveau ce mînca şi din cauza aceasta au tăiat animalul.
În depoziţia lor din timpul procesului, cei doi au mai amintit că au venit la începutul anului la Berlin şi au lucrat iniţial pe un şantier. Pentru munca depusă ar fi primit doar puţini bani, apoi n-au mai fost remuneraţi, iar de cîteva zile, înaintea comiterii faptei, n-ar mai fi mîncat nimic. Au mai declarat că şi-au închipuit că parcul cu animalele ar fi o curte ţărănească, fiindcă semăna cu gospodăriile rurale unde au crescut. De aceea ei şi ştiau cum poate fi tăiat un animal fără a-i provoca dureri.
Tribunalul nu s-a lăsat impresionat de aceste declaraţii, potenţate şi de avocaţii care i-au apărat, condamnîndu-i la 10, respectiv 9 luni de închisoare. Nicuşor-Răzvan V. a luat 10 luni, fiindcă a mai fost surprins într-un magazin de unde a încercat să fure alimente.
Unul dintre avocaţi, citat de ziarul „Berliner Zeitung”, a declarat că va înainta recurs, considerînd pedepsele prea aspre.
La Berlin, numărul persoanelor cu probleme sociale a crescut în ultimii ani. S-a înregistrat şi o creştere alarmantă a persoanelor fără adăpost, originare din estul Europei, inclusiv din România. Se crede că 60 la sută dintre cei circa 10.000 de persoane fără adăpost ar proveni din răsărit. Soluţii concrete pentru remedierea acestei situaţii precare nu există.
