Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
A început Campionatul mondial de fotbal – care sunt prognozele locuitorilor din regiunea transnistreană? Experții de la Chişinău și Tiraspol au discutat despre rolul pe care îl joacă Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb pe care Republica Moldova le are semnate cu UE. Drepturile omului în regiunea transnistreană – cum este văzută situația de emisarul special al ONU. Și la Chişinău a fost publicată o carte de povești și legende adunate pe ambele maluri ale Nistrului.
Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Proiectul rezoluției cu privire la retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova va fi examinat pe 22 iunie în cadrul ședinței Adunării Generale a ONU. Anunțul a fost făcut vineri de ministrul de externe, Tudor Ulianovschi, care a precizat că este vorba numai despre retragerea necondiționată a Grupului Operativ al Trupelor Ruse, nu şi a misiunii ruse de menținere a păcii.
Viceministrul de externe al Rusiei, Grigori Karasin, a declarat pentru agenția de știri Interfax că acest proiect „va împiedica buna desfășurare a negocierilor privind reglementarea diferendului transnistrean”.
Misiunea OSCE în Moldova a fost sesizată în legătură cu deplasarea neautorizată a unor coloane de tehnică militară prin perimetrul Zonei de Securitate, în regiunea transnistreană, a anunțat Biroul de reintegrare din cadrul Guvernului de la Chişinău, care s-a arătat profund îngrijorat de acest incident. Joi, trei coloane cu 40 de unități de autocamioane și tehnică militară s-au deplasat pe traseul Tiraspol-Grigoriopol-Dubăsari-Râbnița, escortate de mijloace de transport speciale ale așa-numitei structuri milițienești din regiunea transnistreană, notează comunicatul. Și pe rețelele de socializare mai mulți utilizatori au plasat înregistrări video cu coloana de tehnică militară. Tiraspolul a spus că nu este implicat în acest episod, iar exponenții Federației Ruse au spus că vor reveni cu reacții după ce vor investiga cele întâmplate, anunță comunicatul autorităților moldovene.
Noi manevre militare au fost efectuate de Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană sub pretextul unei „amenințări teroriste”, scria sâmbătă Radio Chișinău. Cu această ocazie, autoritățile militare ruse au decretat „stare de alertă sporită”, anunță Districtului Militar de Vest al Federației Ruse. Potrivit comandamentului GOTR, așa-zisele exerciții anti-teroriste se desfășoară în legătură cu posibile provocări în timpul Campionatului Mondial la Fotbal din Rusia, scrie portalul Voennoe Obozrenie.
Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.
Statele Unite au impus luni noi sancțiuni financiare împotriva a cinci companii din Rusia și a trei cetățeni ruși, sub acuzația că au susținut sau facilitat acte de piraterie cibernetică.
Germania și Franța și-au exprimat un optimism moderat în legătură cu șansele ca Rusia și Ucraina să respecte din nou acordul de încetare a focului din estul Ucrainei și au declarat că nu s-a ajuns la nicio înțelegere legată de desfășurarea unei misiuni ONU de menținere a păcii în regiune. Declarațiile au venit după reuniunea care a avut loc la Berlin luni între miniștrii de externe din cele patru țări – Germania, Franța, Rusia și Ucraina – în așa numitul format Normandia. Părțile continuă să aibă viziuni complet diferite în legătura cu modul de desfășurare a unei eventuale misiunii ONU de menținere a păcii. Germania, Franța și Ucraina doresc ca trupele ONU sa fie desfășurate în toate zonele controlate de separatiștii pro-ruși, inclusiv la granița ruso-ucraineană – o idee respinsă categoric de Moscova, care dorește un rol mai redus al misiunii ONU.
Marea Britanie și Islanda boicotează Campionatul mondial de fotbal care a început în Rusia, ca răspuns la încercarea eșuată de asasinare a fostului spion dublu rus Serghei Skripal în Anglia. În preajma campionatului, în Rusia s-au înmulțit demonstrațiile împotriva violării drepturilor omului și pentru eliberarea deținuților politici. Iar activistul rus anti-corupție Alexei Navalnîi, eliberat din detenție cu câteva ore înainte de deschiderea Campionatului mondial, a declarat că costurile mari ale găzduirii Cupei Mondiale se datorează și faptului că o parte din bani au fost delapidați de oameni de afaceri bogați din anturajul președintelui Rusiei, Vladimir Putin.
Președintele american Donald Trump a declarat că în această vară „este posibil” să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin. Liderul de la Washington spune că va insista din nou ca Rusia să fie reprimită în grupul principalelor puteri economice din lume, G7 – propunere respinsă categoric de Canada, Germania, Franța și Marea Britanie. Federația Rusă a fost exclusă în 2014 din acest grup, anterior numit G8, din cauza anexării ilegale a peninsulei Crimeea și a înarmării separatiștilor din estul Ucrainei.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: În Rusia a început Campionatul mondial de fotbal, care se va desfășura între 14 iunie și 15 iulie. Campionatul are loc în 11 orașe și se va juca pe 12 stadioane. Și locuitorii regiunii transnistrene, unde se antrenează echipa de fotbal Sheriff, una dintre cele mai puternice echipe din Republica Moldova, urmăresc cu atenție campionatul. Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat câțiva trecători ce echipă susțin, care cred ei că va fi echipa învingătoare și la ce nivel este fotbalul pe cele două maluri ale Nistrului?
- Este evident și clar cu cine țin – cu Rusia. Este țara mea, sunt meciuri jucate în orașul meu, Sankt-Petersburg.
- Țin cu Marea Britanie, pentru că îmi place această selecționată. Dar va câștiga fie Brazilia, fie Germania.
- Mă întrebați cine va deveni campion? Meciurile abia au început. Eu cred că vor câștiga spaniolii. Mie îmi plac nemții, dar impresia mea este că în acest campionat va câștiga Spania. Ei au bine pus la punct jocul în echipă, țin bine mingea și astfel obosesc adversarul. Iar nemții joacă mai mult în atac, atrag prea puțină atenție apărării. Iar la noi, o echipă ca Sheriff menține ridicat interesul pentru sport. E bine că există cineva care investește bani și în viitorul tinerilor, în educația lor – asta e cel mai important.
- Țin cu Rusia, pentru că e țara noastră, suntem ca niște rude. Mie îmi plac fotbaliștii din echipa transnistreană, îmi place cum joacă, cum se comportă în timpul jocului.
- Echipa Arabiei Saudite a fost mai slabă decât cea rusească, avantajul a fost pe față. La noi, echipa Sheriff se prezintă cu demnitate la diferite competiții, sperăm că pe viitor va fi și mai bine.
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: La Tiraspol au avut loc dezbateri publice la care au participat experți de la Chişinău, din autonomia găgăuză și din regiunea transnistreană. Discuțiile au vizat modul în care sunt puse în aplicare prevederile Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Într-o corespondență transmisă de la acest eveniment, corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, subliniază că, potrivit directorului executiv al Institutului pentru politici și reforme europene de la Chişinău, Iulian Groza, Acordul de Asociere a devenit o foaie de parcurs pentru democratizarea și dezvoltarea Republicii Moldova. Uniunea Europeană susține procesul de realizare a reformelor oferind nu doar asistență financiară, ci și susținere metodologică. În regiunea transnistreană locuiesc în jur de 300 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care au posibilitatea să viziteze țările UE în regim liberalizat de circulație, fără de vize.
Între anii 2009 și 2017 asistența financiară oferită de Uniunea Europeană Republicii Moldova a fost de 1,9 miliarde de dolari, dintre care 25 de milioane au fost destinate menținerii stabilității în Zona de securitate, unde intră și regiunea transnistreană.
Iulian Groza a subliniat că Transnistria este parte a Republicii Moldova. Și chiar dacă există probleme între Chişinău și Tiraspol, totuși poziția societății moldovenești, a actorilor și partenerilor internaționali are drept scop crearea pe termen lung a condițiilor pentru reintegrarea țării. Acordul de Asociere este una dintre măsurile de consolidare a încrederii între malurile Nistrului, spune Iulian Groza.
Iulian Groza: „Punerea în practică a comerțului liber cu UE este unul dintre elementele care pot crea premize pentru dezvoltarea de mai departe a țării, inclusiv a regiunilor, la fel ca și libera circulație a persoanelor. Este important ca toți cetățenii, inclusiv cei care locuiesc în Transnistria și Găgăuzia, să aibă posibilitatea să vadă cu propriii ochi ce înseamnă să fii în Uniunea Europeană, să lucrezi cu țările europene, să vadă ce standarde sunt acolo, ce principii guvernează societățile de acolo. Acum suntem într-un moment în care sunt create premizele pentru crearea punților de încredere între oamenii care locuiesc pe ambele maluri ale Nistrului, între experți, între reprezentanți ai mediului de afaceri, organizații neguvernamentale și alți actori ai relațiilor dintre cele două părți.”
Expertul transnistrean Anatoli Dirun, directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, spune că lucrurile nu sunt totuși atât de lipsite de probleme cum poate părea la prima vedere. Partenerii externi, spune el, văd reglementarea transnistreană prin prisma includerii Transnistriei în componența Republicii Moldova și creează diverse instrumente în acest sens. În același timp, europenii încearcă să facă Uniunea Europeană mai atractivă pentru Transnistria, uitând că atitudinea transnistrenilor față de UE este una destul de contradictorie. În prezent, exporturile transnistrene în UE cresc, dar toată lumea înțelege că menținerea preferințelor comerciale ar putea fi urmată de solicitări politice. Găsirea unui echilibru este foarte importantă în relația dintre Tiraspol și Bruxelles, susține Anatoli Dirun.
Experta din autonomia găgăuză, Ludmila Mitnoglo, directoarea Centrului de informare european Pro-Europa de la Comrat, este sigură că reformele care au loc sub semnul apropierii de UE au un caracter pozitiv.
Ludmila Mitnoglo: „UE nu doar susține Găgăuzia în proiecte sociale și de infrastructură. UE ajută la restructurarea și a organelor puterii locale, și a societății civile. Aceasta investește în profesionalizarea organelor puterii locale în domeniul adoptării deciziilor, instruiește reprezentanții acestora în domeniul purtării negocierilor și în scrierea și aplicarea la proiecte. Și judecând după discursul puterii, acestea sunt elemente foarte importante, pentru că funcționarii înțeleg care sunt tendințele moderne în transparentizare și deschidere la luarea deciziilor și în cheltuirea banilor publici. Și societatea civilă începe să ceară mai mult de la reprezentanții puterii – aceștia vor deschidere și posibilitatea de a influența procesul de luare a deciziilor. Iar pentru putere este foarte important să corespundă așteptărilor oamenilor.”
Europa Liberă: A fost opinia expertei din autonomia găgăuză, Ludmila Mitnoglo, directoarea Centrului de informare european Pro-Europa de la Comrat, care încheie relatarea transmisă de corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.
***
Europa Liberă: Expertul Națiunilor Unite în domeniul drepturilor omului, Thomas Hammarberg, a vizitat recent regiunea transnistreană ca să evalueze starea de lucruri. Într-o declarație făcută la finalul vizitei, Thomas Hammarberg salută ceea ce el numește o îmbunătățire vizibilă a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană după ultima sa vizită din 2013.
Totuși, Thomas Hammarberg notează și mai multe tendințe îngrijorătoare, precum situația romilor și a persoanelor cu dezabilități, numărul mare al cazurilor de arest și încarcerare, condițiile de detenție precare, faptul că femeile se confruntă cu inegalități în viața socială, economică și politică, iar violența în familie este încă răspândită. Un alt aspect de îngrijorare ține de condițiile de activitate a ONG-urilor din regiunea transnistreană. Emisarul ONU pentru drepturile omului mai notează că dimensiunea drepturilor omului trebuie să fie și mai profund încadrată în procesul de soluționare a conflictului transnistrean.
Într-un interviu în exclusivitate acordat Europei Libere, colegei mele Nataliei Sergheev, Thomas Hammarberg povestește despre principalele sale concluzii după vizita în regiunea transnistreană.
Thomas Hammarberg: „Raportul pe care l-am publicat în 2013 era unul destul de cuprinzător. Am revenit în regiunea transnistreană ca să văd dacă cele 38 de recomandări au fost implementate. Pot spune că există un progres, mai ales la capitolul social, când e vorba de situația persoanelor cu dezabilități. Primii pași importanți deja se fac și sper că nu vor fi ultimii. Există o recunoaștere a problemei violenței domestice, mai ales în cazul femeilor care sunt bătute, de cele mai multe ori de soții lor sau de alte persoane din familie. Anterior, acest fenomen nu era considerat drept o problemă sau un abuz care ține de domeniul drepturilor omului. Acum am observat că există o înțelegere la scară largă că e vorba de o gravă încălcare a drepturilor omului. Bunăoară, se creează adăposturi pentru femeile care s-au pomenit în această situație, ca ele să se simtă în siguranță.
O altă problemă abordată în raportul precedent a fost răspândirea bolilor grave, mai ales a HIV și a tuberculozei. Desigur, este o problemă majoră. Transnistria a avut anterior o statistică foarte proastă la acest capitol, poate cea mai proastă din Europa. Deja se întreprind măsuri de ameliorare a situației. Proporția încă e mare și e nevoie de mai multă muncă, dar cel puțin există un start. Problema e gravă mai ales în instituțiile penitenciare, în cazul deținuților. Trebuie să se înțeleagă la nivelul administrației că anume cazurile de tuberculoză trebuie să fie raportate imediat ce sunt descoperite, astfel încât alții să nu fie afectați. Se iau măsuri la acest capitol, dar e nevoie și de tratamentul celor care sunt infectați. Se fac primii pași, cred că spiritul este destul de optimist.”
Europa Liberă: Au fost aceste măsuri satisfăcătoare pentru Dvs? Au fost pe măsura așteptărilor?
Thomas Hammarberg: „Nu erau de ajuns ca să rezolve problema, dar desigur înțeleg că asta poate lua ceva timp până când cetățenii sunt educați, până când profesioniștii capătă expertiza ca să abordeze problema. Nu mă așteptam că va exista o soluție finală a problemei, dar sper că vor continua să lupte împotriva acestor boli.”
Europa Liberă: Momentan, ce tipuri de încălcări ale drepturilor omului continuă să existe în regiunea transnistreană? La ce capitol mai trebuie de lucrat?
Thomas Hammarberg: „Un grup cu deosebit de multe probleme care se află într-o situație precară sunt romii. Există destul de mulți romi în regiunea transnistreană, la fel ca și în restul Republicii Moldova. Ei trăiesc în condiții dificile, ei suferă din cauza discriminării și prejudecăților din partea majorității populației. Mulți copii abandonează școlile, ceea ce este destul de grav, fiindcă dacă nu ai educație, îți va fi mai greu să obții un loc de muncă. Mulți adulți sunt analfabeți și șomeri, deci există multă sărăcie în această comunitate, ceea ce le afectează enorm viața. E nevoie de abordarea acestei probleme în spiritul respectării drepturilor omului.”
Europa Liberă: Și comunitatea LGBT? Mai mulți experți afirmă că în stânga Nistrului persoanele LGBT sunt deosebit de vulnerabile, fiindcă problemele lor sunt trecute sub tăcere…
Thomas Hammarberg: „Da, este un alt grup de care cred că sunt legate multe prejudecăți. Noi toți suntem oameni, cu toții trebuie să beneficiem de ceea ce se numește drepturile omului. Orientarea sexuală nu este un motiv de discriminare sau de maltratare. Din păcate, asta e situația din regiune. În acest caz, cred că e o problemă care depinde de liderii politici care ar trebui să se ridice și să spună că oamenii de aici trebuie să beneficieze de tot ce oferă drepturile omului, niciun tip de violență împotriva lor nu trebuie să fie acceptată, nicio discriminare în școli sau la locurile de muncă.”
Europa Liberă: În se măsură s-a discutat despre problemele sectorului asociativ din stânga Nistrului?
Thomas Hammarberg: „Această problemă s-a discutat destul de mult, atât cu președintele de facto al regiunii, cât și cu de facto ministerul de externe, care la fel reprezintă chestiunile legate de drepturile omului la nivel internațional. Am insistat să subliniez rolul societății civile într-o democrație. Președintele de facto a oferit un scurt discurs prin care a demonstrat respect pentru aceste grupuri. Sper că relațiile dintre autorități și sectorul neguvernamental se vor îmbunătăți semnificativ în viitor. El a vorbit că va încerca să aibă mai multe consultări cu ONG-urile locale și chiar va forma consilii în cadrul cărora s-ar putea întâlni cu regularitate cu activiști, ca să discute diverse probleme și a promis să ia în seamă îngrijorările lor. Cred că e un început promițător.”
Europa Liberă: Cum apreciați conlucrarea Tiraspolului cu autoritățile de la Chișinău? Ambele părți vorbeau deseori despre nemulțumiri legate de acest dialog…
Thomas Hammarberg: „Am fost în stânga Nistrului exact când au avut loc negocierile în format 5+2 de la Roma. Impresia mea despre declarațiile ulterioare a fost că a avut loc un dialog productiv. E posibil că acum autoritățile sunt mai deschise și vom fi martorii unor discuții mai constructive dintre malurile Nistrului, inclusiv în cadrul formatului 5+2. Semnalele pe care le-am recepționat arată că ar putea să înceapă o etapă majoră la capitolul conștientizării importanței respectării drepturilor omului, a faptului că acestea nu trebuie politizate. Ambele părți trebuie să se așeze și să găsească soluții constructive.”
Europa Liberă: În ce măsură credeți că nevoia de a respecta drepturile omului în stânga Nistrului a devenit o carte politică în jocul Tiraspolului și al Chișinăului, o pârghie de influență?
Thomas Hammarberg: „Cred că există o astfel de tendință. Și acest lucru nu se aliniază cu un angajament veritabil în apărarea drepturilor omului. Drepturile omului sunt superioare politicii, acestea țin de fiecare membru al societății. Îmi displac situațiile în care principiile nobile ale drepturilor omului sunt utilizate în mod abuziv în scopuri politice. Mai ales că oricum până la urmă acest lucru va lucra în detrimentul celor care o fac. Din motive evidente, oamenii vor respectarea drepturilor lor.”
Europa Liberă: În același timp, există foarte puțină educație legată de respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului…
Thomas Hammarberg: „Exact, și asta e o problemă majoră. Prea multe persoane nu au nicio idee despre drepturile lor și nu știu cum și unde să se plângă atunci când drepturile lor sunt încălcate. O democrație adevărată într-o societate bazată pe drepturile omului cere ca cetățenii să-și cunoască drepturile. Astfel încât este nevoie de educație despre drepturile omului în școli, printre cetățeni și printre profesioniștii care au de a face direct cu oamenii.”
Europa Liberă: Ce schimbări, în primul rând, ați vrea să vedeți la o următoare vizită în stânga Nistrului?
Thomas Hammarberg: „În primul rând, trebuie să se continue ceea ce s-a început în domeniile menționate anterior. Cred că instituțiile mari, de stil vechi, stil sovietic, trebuie reformate. Persoanele în etate și persoanele cu dizabilități nu trebuie să fie puse în aceeași instituție mare în care lipsește abordarea personală. Trebuie să se creeze posibilitatea ca aceste persoane să trăiască în cadrul comunității, în cadrul familiei. Dezinstituționalizarea este necesară. Mai este nevoie de atenție în sectorul justiției, autoritățile trebuie să se asigure că poliția tratează corect cetățenii. Cei care au comis infracțiuni trebuie să aibă acces la un proces echitabil, trebuie să existe un echilibru dintre apărare și urmărire penală. Judecătorii nu trebuie să fie corupți, ci să fie orientați spre apărarea drepturilor omului. Ei nu trebuie să se lase influențați de bani sau de presiune politică, ci să fie independenți.”
Europa Liberă: Expertul Națiunilor Unite în domeniul drepturilor omului, Thomas Hammarberg, într-un interviu în exclusivitate acordat Nataliei Sergheev.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, sunt Lina Grâu și ascultați emisiunea Dialoguri Transnistrene la Radio Europa Liberă.
Recent a fost anunțată la Chişinău o apariție editorială mai puțin obișnuită. Este vorba despre cartea „Legende și povești de pe Nistru”, editată de asociația neguvernamentală KLumea. Cartea a fost tipărită în cadrul proiectului „Două maluri, același râu – legende și povești locale”, realizat de KLumea în parteneriat cu Primăria Holercani și liderii locali din satul Tîrnăuca din stânga Nistrului, în cadrul programului de susținere a măsurilor de promovare a încrederii, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Am discutat telefonic cu co-fondatoarea acestei organizații, Nata Albot, și am rugat-o să ne dea mai multe detalii despre această carte.
Nata Albot: „Cartea aceasta este o primă încercare de-a noastră de a implementa un proiect la care noi, eu în primul rând, visam de foarte mult timp, și anume la conservarea patrimoniului nostru cultural, sau a unei părți din el, cel care se referă la legende și povești locale. Și acest proiect este de altfel un grant pe care noi le-am obținut în cadrul programului de întărire a măsurilor de încredere dintre cele două maluri ale Nistrului. Este un proiect atipic pentru acest gen de grant, pentru că de obicei aceste granturi sunt oferite pentru tot felul de activități, gen traninguri, work-shop-uri etc. Or, acest gen de proiect cultural, care să nu se rezume la niște șezători doar, ci să lase în urma sa un obiect palpabil, pentru cel de la PNUD este o inovație și, oarecum, un test.
Ce am făcut noi? Am mobilizat un jurnalist din Moldova, din partea asta a Nistrului, și un jurnalist de partea cealaltă a Nistrului, care au mers în două sate. Unul dintre ele este Holercani, satul de leagăn al festivalului Ia Mania, un sat-prieten de-al nostru, de-al organizației noastre KLumea. Și cealaltă jurnalistă a mers în satul Tîrnăuca, fiecare dintre ele având misiunea să colecteze tot ce înseamnă istorii, povești, legende locale. În paralel cu asta, am organizat un concurs al tinerilor ilustratori, cărora le-am dat prima poveste adunată și ei, în baza acestei povești, trebuiau să creeze două-trei ilustrații, ca să ne dăm seama de ce sunt capabili. În consecință, Ana Grigorovschi, o tânără studentă la Universitatea „Ion Creangă”, care în această vară urmează să-și susțină licența, a câștigat concursul. Între timp, toate poveștile s-au adunat și au început să fie traduse. Cele din Holercani au început să fie traduse în rusă, cele din Tîrnăuca început să fie traduse în română și redactate, și adaptate. Asta, pentru că în ambele cazuri au lucrat jurnaliste, nu etnologi, nu culegători de folclor, au fost jurnaliste cu un stil anume de colectare a informației, mult mai reportericesc.
Și toate aceste istorii pe care le-au adunat, multe dintre ele cu o sămânță de adevăr, altele deja cu o barbă lungă de poveste, au trebuit să fie adaptate. Asta a făcut Otilia Lipceanu, pentru ca Ana Grigorovschi, primind toate aceste povești, să realizeze ilustrații pentru fiecare în parte și să le adune într-o carte. Această carte, de altfel, este un manifest al unui pod misterios și sfânt, și dulce de comunicare pe care noi atât de tare căutăm să-l realizăm între cele două maluri ale Nistrului despărțite de oameni și, respectiv, tot prin oameni având posibilitatea să fie reunite.”
Europa Liberă: Este vorba despre o ediție bilingvă? Pentru că spuneți că ați făcut traducerea în cele două limbi…
Nata Albot: „Da, da, cartea este în două limbi, astfel încât orice adult sau copil, indiferent dacă vorbește româna sau rusa, să poată să citească această carte.”
Europa Liberă: Spuneai că este un program mai atipic pentru acțiunile pe care le organizează PNUD prin finanțarea Uniunii Europene ca măsuri de întărire a încrederii. Crezi că acesta este modul corect de a construi încrederea?
Emoțional poți conecta oamenii prin ceea ce vibrează cu strunele sufletului lor, ceea ce le trezește emoții, ceea ce este legat de copilăria lor, de amintirile lor, ceea ce îi face să fie mândri de ei...
Nata Albot: „La drept vorbind, nu pentru că aș face eu parte din acest domeniu și în fiecare zi interacționez cu oamenii anume pe calea aceasta a culturii și a patrimoniului, dar eu cred sincer că oamenii în primul rând trebuie conectați emoțional și abia apoi din punct de vedere rezonabil și argumentativ. Iar emoțional poți conecta oamenii prin ceea ce vibrează cu strunele sufletului lor, ceea ce le trezește emoții, ceea ce este legat de copilăria lor, de amintirile lor din copilărie, ceea ce îi face să fie mândri de ei, ceea ce îi face să retrăiască anumite momente care contează mult pentru ei. Presupun eu că prin prisma culturii și a patrimoniului lucrul acesta este mult mai ușor de realizat decât prin obișnuite traninguri sau work-shop-uri, sau seminare, sau conferințe – care tot nu sunt inutile, adică au și ele un rost, dar dacă sunt combinate cu acțiuni de genul celor pe care le-am realizat noi, au efecte mult mai mari.
În cadrul acestui proiect noi nu am realizat doar cartea. Am organizat un eveniment de cusut integrarea europeană autentică. Și la festivalul Ia Mania vom prezenta primele rezultate. Fete din Holercani și din Tîrnăuca s-au unit în ateliere pe care le-am organizat împreună cu coordonatorii grupului de pe Facebook Șezătoare Basarabia, de unde au venit două specialiste cunoscătoare de costum tradițional, care au învățat femeile și fetele să coase ie. Totodată, am făcut un atelier de ceramică, am lucrat cu un meșter ceramist și nu în ultimul rând am făcut un atelier de lemnărit, unde am făcut obiecte din lemn.
Și toate aceste obiecte pe care ei au învățat să le facă vor fi expuse la Festivalul Ia Mania. Și, nu în ultimul rând, un aspect care mie mi s-a părut extrem de important, orice meșteșug sau competență o transmiți unui om, trebuie să-l ajuți să învețe și cum „să prindă peștele”, adică nu doar să-i dai undița. Respectiv, noi ne-am gândit că măcar o parte din ei, făcând un atelier-încare ar învăța cum se deschide o mică afacere, poate că s-ar aprinde de la gândul acesta și ar prelua cunoștințele pe care le-a primit de la crearea iei, sau de la atelierul de ceramică și s-ar gândi cum ar putea să mai mobilizeze câțiva tineri de seama lor să creeze o chestie comună în satul lor și să înceapă să producă „ceramică de Holercani” sau „suvenire de lemn de la Tîrnăuca”, sau „ii de la Tîrnăuca”. Și respectiv astfel am mai făcut și un atelier despre cum să-ți pornești propria ta afacere.”
Europa Liberă: E foarte frumos ce povestiți dvs. Spuneți-mi vă rog când apare cartea? Veți avea o lansare oficială? O putem găsi în librării?
Nata Albot: „În baza acestui grant primul tiraj de 400 de exemplare este gratuit. Joi, 21 iunie, adică joia viitoare, la terasă de la Cafe Propaganda vor face o lectură publică de povești. Am invitat mai multe personalități locale, vorbitori de rusă și română, care vor citi poveștile lor preferate în voce, pentru oamenii de la terasă.
Încercăm să sensibilizăm lumea să înțeleagă cât este de important ca acest conflict de pe Nistru să nu rămână o problemă înghețată la nivel de sentimente și emoții. Noi singuri putem să o dezghețăm, prin a interacționa între noi...
Iar la Ia Mania, pe 8 iulie, va fi prezentarea oficială a cărții. După cum am spus, cartea nu este în vânzare și deocamdată nu va fi în vânzare până epuizăm stocul acesta de cărți gratuite, care în mod normal se repartizează între toți cei implicați în proiect. Trebuie să fie neapărat în biblioteci, la școlile din aceste localități, cărțile vor merge și la bibliotecile din Chişinău, le repartizăm între jurnaliști. Astfel încercăm să inspirăm lumea, să sensibilizăm lumea să înțeleagă cât este de important ca acest conflict de pe Nistru să nu rămână o problemă înghețată la nivel de sentimente și emoții. Noi singuri putem să o dezghețăm, prin a interacționa între noi, prin a crea proiecte comune și inițiative care să lase urme frumoase în spate.”
Europa Liberă: Înțeleg că primul scop al cărții este să placă publicului, să trezească sentimente și emoții, dar aveți și un scop cu bătaie mai lungă?
Nata Albot: „Cumva da. Mie, de altfel, mi-ar fi plăcut foarte mult ca oamenii să înțeleagă că poate e o chestie complicată la prima vedere, dar dacă foarte tare îți dorești și te duce capul să scrii un proiect și să aplici pentru finanțare, poți realiza asta – să aduni folclor local și să-l arhivezi în patrimoniul acestei țări, pentru că până la urmă timpul trece, dar cărțile rămân. Pe carte poți să pui mâna, să o răsfoiești, să o găsești la bibliotecă. Și oricât de puternice ar fi tehnologiile, cărțile niciodată nu vor muri. De aceea trebuie să facem la maxim posibil pentru ca tot ce are mai valoros această țară, indiferent pe ce mal se află, să se eternizeze prin cărți.”
Europa Liberă: Nata, dar ai putea să deschizi un pic parantezele? Sună foarte intrigant o carte cu povești colectate pe cele două maluri ale Nistrului. Mi-ai spus că este vorba nu doar despre povești, ci și despre lucruri reale, „cu barbă”. Spune-mi un exemplu-două de povești care te-au impresionat.
Nata Albot: „De exemplu, pe mine m-a impresionat una dintre istorii care spune că satul Tîrnăuca are una dintre cele mai mari colecții de sticle. Și în cartea aceasta este o legendă despre cum această colecție s-a creat. Acolo este implicat un Michiduță care a venit la colecționarul de sticle și a început să-i strice sticlele pentru ca apoi să-l ia pe lumea cealaltă. După care se adeverește că necuratului îi plac rămășagurile. Și cel care colecționa sticlele a zis: „Hai să facem un rămășag. Dacă tu reușești să numeri toate sticlele mele, înseamnă că eu am pierdut pariul și merg cu tine pe lumea cealaltă. Iar dacă nu vei reuși să le numeri corect, eu voi rămâne aici. Și Michiduță era atât de neatent și șotios, încât în timp ce număra sticlele permanent mai strica câte una. Și mereu nu-i ieșea la final numărul de sticle corect. Și în felul acesta colecționarul de sticle a reușit să-l amăgească și să-și păstreze viața și această colecție de sticle care acum se află la Tîrnăuca.”
Europa Liberă: Deci, cam acesta este spiritul cărții - și glumă, și realitate, și poveste amestecate împreună?
Nata Albot: „Da, da. Eu de exemplu știu că satul Holercani este parțial aflat sub apele Nistrului. Asta s-a întâmplat atunci când s-a construit centrala de la Dubăsari, când satul a fost inundat. Și dacă în mod normal într-un sat din Moldova biserica se află pe vârful dealului, atunci în satul Holercani biserica se află la poalele satului. Deci, biserica se află chiar pe malul Nistrului, iar satul este pe deal. Și asta se explică prin faptul că înainte de a se construi centrala acea biserică era în partea de sus a satului. Dar din moment ce satul a fost inundat din cauza acelei construcții, biserica a ajuns să fie jos. Și această legendă este de asemenea în carte.
Mi se pare foarte interesantă și povestea cu fetele salvate de la turci, care, venind în Holercani, nu furau nimic altceva decât fetele frumoase. Și părinții s-au învățat minte și au construit o hrubă și au reușit să-și salveze odraslele ascunzându-le în acea hrubă.”
Europa Liberă: Nata, încă despre un aspect aș vream să te întreb. În general, atunci când auzim de regiunea transnistreană, despre măsuri de consolidare a încrederii, ne vine în cap ideea de conflict, de separare, de lucruri diferite care se întâmplă pe cele două maluri ale Nistrului. Tu cum ai simțit, unde există de fapt conflict? La nivelul oamenilor cu care ai lucrat, ai interacționat, există acest conflict? Sau este totuși în altă parte?
E vorba despre foarte mulți bani, e vorba despre interesele politicienilor și politicienii nu au niciun interes să rezolve acest conflict din simplul motiv că este vorba despre zone de influență. Și oamenii au de suferit din cauza asta...
Nata Albot: „În primul rând, nouă, celor de pe acest mal, ni se creează impresia că nu doar politicienii sunt niște separatiști, ci și cetățenii sunt cei care își doresc foarte mult să fie două țări separate. Pentru că ei își votează conducătorii, ei fac această alegere. În realitate, cel puțin cei din Tîrnăuca pe care noi i-am descoperit sunt vorbitori de română, dornici să facă parte din proiecte, au ansamblul lor, au costumele lor. În cadrul proiectului fiecare sat putea să solicite ceva pentru sine. Și, de exemplu, cei din Tîrnăuca au solicitat costume tradiționale pentru ansamblul lor de muzică populară. Deci, eu cred că acest separatism sau acest conflict este, în primul rând, un foarte mare interes, un interes de a-l menține artificial, pentru că este vorba despre mari scheme de business și contrabandă, în primul rând. Eu așa cred. Pentru că dincolo de asta eu nu aș vedea niciun motiv. E vorba despre foarte mulți bani, e vorba despre interesele politicienilor și politicienii nu au niciun interes să-l rezolve din simplul motiv că este vorba despre zone de influență. Și oamenii au de suferit din cauza asta.”
Europa Liberă: Foarte tristă concluzie… Per final, ca să rămânem pe o notă mai optimistă, vreau să vă întreb cum vedeți viața acestei cărți – „Legende și povești de pe Nistru”?
Nata Albot: „Cum văd viața cărții? De exemplu, primul lucru pe care noi îl vom face va fi că festivalul Ia Mania va fi decorat cu personaje din această carte. Deci, cumva, el va continua cu aceeași stare de spirit a cărții. Ulterior, eu aș vrea ca ea să devină o mică sursă de venit pentru proiectele KLumea. Cartea va avea o versiune electronică care va putea fi cumpărată on-line cu un preț, de exemplu, de doi dolari de cei care sunt departe de casă. Va exista și versiunea fizică a cărții în librării. Astfel încât organizația noastră neguvernamentală să nu sufere din cauza schimbărilor sociale și politice, ci să poată să-și asigure această mică sursă financiară pentru ca să poată crea și alte proiecte.”
Europa Liberă: Co-fondatoarea asociației KLumea, Nata Albot, cu care am discutat despre recent-apăruta carte Legende și povești de pe Nistru.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă
