Biden îl va primi pe Zelenski la Casa Albă, pe 30 august
Președintele SUA, Joe Biden, îl va primi la Casa Albă pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pe 30 august.
Într-o declarație a administrației de la Washington se spune că vizita va confirma angajamentul Statelor Unite de a sprijini în mod neclintit suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața agresiunii continue a Rusiei în Donbas și Crimeea anexată.
La rândul său, Zelenski a scris în Twitter că mizează pe o întrevedere productivă și plină de conținut. Liderul de la Kiev a mai spus ar vrea să discute despre instalarea păcii în Donbas, chestiunea reintegrării Crimeii în Ucraina și despre provocările economice.
Despre o posibilă întâlnire Biden – Zelenski s-a anunțat încă la începutul lunii iunie. Tot atunci, Biden își reafirma sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei, iar Zelenski declara presei americane că și-ar dori să se vadă cu Biden pentru a discuta despre gazoductul Nord Stream 2 înaintea summitului ruso-american - care a avut loc la Geneva, pe 16 iunie.
Berlinul și Washingtonul au ajuns la un acord în legătură cu Nord Stream 2
Berlinul și Washingtonul au ajuns la un acord în legătură cu Nord Stream 2, construcția conductei încheindu-se curând fără sancțiuni americane. Este în mod limpede rezultatul vizitei Angelei Merkel la Washington săptămâna trecută.
Polonia și Ucraina, pe care conducta rusească le ocolește dinadins, rămân unite total împotriva proiectului.
Statele Unite s-au opus până acum gazoductului Nord Stream 2, dar administraţia Joseph Biden a dispus anularea sancţiunilor impuse companiilor europene care participă la proiect, pentru a evita deteriorarea relaţiilor cu Germania şi cu Uniunea Europeană.
Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a afirmat joia trecută, după întrevederea cu preşedintele SUA, Joseph Biden, că evaluările privind gazoductul sunt "diferite", subliniind că Ucraina va rămâne o ţară de tranzit a gazului natural. "Am vorbit şi despre Rusia şi Ucraina şi, în acest context, şi despre proiectul Nord Stream 2; avem evaluări diferite despre ce presupune acest proiect, dar vreau să spun foarte clar că ideea noastră este şi rămâne că Ucraina va fi în continuare o ţară de tranzit a gazului natural, că Ucraina, la fel ca orice altă ţară din lume, are dreptul la integritate teritorială, tocmai de aceea suntem implicaţi în procesul de pace de la Minsk; vom rămâne activi pentru a ne asigura că Rusia respectă dreptul Ucrainei de a fi în continuare ţară de tranzit; deci, Nord Stream 2 este un proiect alternativ, nu va înlocui tranzitul de gaze prin Ucraina", a insistat Angela Merkel.
Lucrările majore la gazoductul Nord Stream 2 au fost întrerupte în timpul Administraţiei Donald Trump, dar au fost reluate după începerea mandatului preşedintelui Joseph Biden. Gazoductul este construit în proporţie de peste 95%. În prezent, Rusia exportă gaze naturale spre Europa Occidentală prin Ucraina, dar gazoductul Nord Stream 2 va face legătura directă cu Germania.
În vara anului 2020, 24 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au transmis o notă de protest Statelor Unite faţă de presiunile exercitate asupra proiectului Nord Stream 2, iar Washingtonul a replicat că nu acceptă dominaţia energetică a Rusiei. Comisia Europeană a explicat că "a fost o acţiune informală la care statele membre s-au putut ralia pe bază de voluntariat". Ameninţările SUA cu sancţiuni "se înscriu într-o tendinţă mai largă, una îngrijorătoare", a explicat atunci un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Germania a respins ameninţările Administraţiei Donald Trump asupra proiectului gazoductului Nord Stream 2, subliniind că dorește intensificarea suveranităţii Uniunii Europene.
Declarație comună Moldova, Georgia și Ucraina pentru cooperarea în vederea apropierii de UE
Parlamentul ucrainean îl aprobă pe Denis Monastirski ca nou ministru de interne
Parlamentarii ucraineni l-au aprobat pe Denis Monastirski ca nou ministru de interne al țării, în locul lui Arsen Avakov, care a demisionat săptămâna trecută.
Monastirski este un parlamentar în vârstă de 41 de ani, din partidul Slujitorul Poporului al președintelui Volodimir Zelenski.
Parlamentul a votat pe 15 iulie să accepte demisia lui Avakov, 57 de ani, unul dintre cei mai puternici oficiali ai Ucrainei, care fusese la conducerea ministerului în ultimele patru guverne din 2014.
Avakov și-a prezentat în mod neașteptat scrisoarea de demisie pe 13 iulie, fără a dezvălui motivul deciziei sale. Demisia sa a venit pe fondul speculațiilor din ce în ce mai insistente că Zelenski l-ar concedia pentru eșecul său de a sprijini anumite decizii luate de Consiliul Național de Securitate și Apărare, al cărui membru Avakov este membru.
Imediat după ce Avakov și-a anunțat intenția de a demisiona, Zelenski l-a numit pe Monastirski, declanșând speculații că președintele plănuise să-l destituie pe Avakov de multă vreme.
Avakov, în martie, a declarat că nu va susține impunerea de sancțiuni împotriva principalului rival al lui Zelenski, fostul președinte Petro Poroșenko, adăugând că nu este „un dușman al Ucrainei”. Avakov a slujit sub conducerea lui Poroșenko, care este acum cercetat pentru abuz de funcții pe care el le numește motivate politic.
Avakov a fost unul dintre cei doi miniștri din echipa lui Poroshenko care a fost invitat să se alăture primului guvern al lui Zelenski în 2019 condus de premierul Oleksei Honcearuk. Celălalt - ministrul finanțelor Oksana Markarova - a fost demis în martie 2020.
Ministrul de interne controlează majoritatea organelor de aplicare a legii din Ucraina, de la forța poliției naționale până la departamentele de poliție locale, precum și Garda Națională.
Polițiștii de frontieră, Garda de Coastă, Ministerul Situațiilor de Urgență și Serviciul Migrație intră, de asemenea, sub controlul Ministerului de Interne.