Acum mai puțin de două luni, locuitorii din Herson se bucurau după ce armata ucraineană a recucerit orașul în urma retragerii trupelor ruse. Dar retragerea rușilor nu a pus capăt bombardamentelor rusești asupra orașului.
Casa de vacanță unde Tamara își petrece lunile calde de vară e la o aruncătură de băț pe malul celălalt al rîului Nipru.
Tot acolo se află trupele rusești care după ce s-au retras din Herson bombardează localitatea cu rachete, obuze și mortiere, terorizând un oraș care doar cu două luni în urmă se bucura că fusese recucerit de armata ucraineană.
Recent, vecinul ei a fost ucis de o rachetă rusească, spune ea .
„Era lângă un magazin, și o rachetă a căzut acolo. Era cu mai mulți prieteni, unul a căzut, altul a fost rănit, lui i-a smuls într-o clipită capul de pe umeri”.
Rușii, continuă Tamara, „nu fac decât să se răzbune pe noi, pentru că au cucerit orașul și după aceea l-au pierdut”.
La începutul lui noiembrie, locuitorii acestui port din sudul Ucrainei s-au bucurat când trupele ucrainene au eliberat orașul după opt luni de ocupație rusă.
Dar după retragere, rușii și-au consolidat pozițiile pe malul de est al Niprului, au construit tranșee și buncăre și continuă să bombardeze Hersonul, inclusiv cartierul Korabel, situat pe o insulă din delta rîului, la periferia orașului.
Atacurile rusești au ucis zeci de civili la Herson și în districtele înconjurătoare, spun oficialitățile.
Igor, un alt locuitor din Korabel, ca Tamara, care cerut să i se dea doar numele mic, a spus serviciului ucrainean al Europei Libere că un bărbat pe care-l știa s-a dus să cumpere pâine și a fost ucis într-un atac al rușilor.
„Ce adăpost de bombe te poate salva când distanța de la malul stâng la cel drept e de doar 2-3 kilometeri? Nici măcar n-avem alarmă aeriană”, spune Igor.
„Când trag, e mai bine să stai acasă, decât să te grăbești să fugi”, adaugă el.
Sub bombe
Pe 24 decembrie, rușii au lansat un baraj de bombe în centrul Hersonuluiu, ucigând 16 oameni și rănind alți mai mult de 60.
În primele ore ale lui 1 ianuarie, forțele rusești au tras șapte obuze în spitalul de copii de la Herson, potrivit oficialităților ucrainene. N-au fost înregistrate victime, dar zeci de copii, părinți și membri ai personalului medical au fost evacuați.
După atac, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat forțele ruse că „ucid ca să intimideze, și din plăcere”.
Situația e în mod special gravă la Korabel, care e cel mai expus din cauza apropierii sale de pozițiile rusești de pe celălalt mal.
Potrivit Consiliului orășenesc de la Herson, multe case din Korabel nu au electricitate, încălzire, sau apă. Transportul public e suspendat, și activitățile voluntare au devenit un pericol la adresa vieții din cauza bombardamentelor frecvente.
Autoritățile dim Herson le-au cerut locuitorilor să se evacueze, dar puțini din ei spun că au de gând să plece. Cei care au decis să rămână zic că n-au bani să trăiască în altă parte și nu vor să plece de la casele lor.
În mai multe interviuri pentru serviciul ucrainean al Europei Libere făcute pe 29 decembrie, locuitorii au descris greutățile cu care se confruntă zilnic, și frica constantă de un nou bombrdament rusesc.
„Nu e lumină, apă sau căldură, dar oamenii își duc viața și vor să facă asta în continuare, pentru că aici e casa lor, și nu vor s-o părăsească, spune o pensionară, Tatiana, care are o pensie de cam 68 de dolari.
Ludmila, o altă locuitoare din Korabel, trăiește cu balconul distrus de bombe și cu geamurile sparte acoperite cu folie, ca să oprească frigul de afară.
Spune că abia poate dormi, dar că nu are de gând să plece.
Cea mai presantă problemă pentru lcouitorii din Korabel residents, potrivit lui Viktar Toțki, șeful asociației de locatari din cartier, e lipsa materialelor de construcție pentru repararea stricăciunilor cauzate de bombele rușilor.
Halina Luhova, șefa administrației militare a orașului, spune că situația din cartier e „foarte tensionată”, și că mulți din locuitori nici nu vor să le deschidă ușa lucrătorilor sociali.
„Stau după ușă și spun că nu se duc nicăieri și [ne] cer să le aducem ajutoare umanitare”, a declarat Luhova Europei Libere.
Centrala care făcea căldură în cartier a fost lovită recent de rachete rusești, și bombardamentele constante fac imposibilă repararea ei, mai spune ea.
Potrivit Halinei Luhova, autoritățile orășenești au deschis adăposturi temporare unde locuitorii care nu vor să plece se pot încălzi, sau își pot încărca telefoanele mobile și bateriile portabile.
Dar chiar și asta e foarte riscant. În timpul unei vizite recente, a spus Luhova, o explozie a avut loc lângă automobilul ei.
„N-am știut încotro să fugim”, spune ea .
„Se întâmplă tot timpul, și e dintr-o dată, mortiere, rachete, artilerie, n-ai timp să reacționezi”.
Articol scris de Dmitro Șeremet și Oleksandr Ianukovski, la care au contribuit jurnaliști de la Știri din Azov, un proiect al Radio Europa Liberă/Libertatea care se concentrează pe regiunile de coastă ale Mării Azov. Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu.