Jurnalistul Tudor Iascenco a murit la vârsta de 73 de ani din cauza COVID-19. În anul 1997, Tudor Iașcenco, împreună cu alți colegi din presa regională și națională, au fondat Asociația Presei Independente și a fost președintele API pe durata mai multor mandate. A fost membru în Consiliul de administrare al Centrului de Investigații din Republica Moldova și membru al Uniunii Jurnaliștilor Profesioniști din România, Filiala Chişinău. Tudor Iașcenco a fost un jurnalist de vocație, devotat valorilor profesiei care nu a făcut compromisuri profesionale cu autoritățile și politicienii, a declarat Europei Libere Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente.
Europa Liberă: Vorbim despre o pierdere grea în lumea jurnalismului, ne referim la colegul Tudor Iașcenco de la Rezina. Ce ne puteți spune despre destinul acestui jurnalist?
Petru Macovei: „Într-adevăr este o pierdere grea, irecuperabilă în jurnalismul moldovenesc. Jurnalismul din țara noastră nu are prea multe modele de urmat, iar Tudor Iașcenco a fost - acum vorbim la trecut, din păcate, despre el - unul din acele exemple și modele de urmat în jurnalism. Un om cu coloană vertebrală, care n-a făcut niciodată compromisuri, care a luptat împotriva nedreptăților, le-a semnalat, a făcut investigații jurnalistice de o calitate exemplară, bine documentate, om care în tot ce a făcut în viața lui s-a luptat pentru ca celor nedreptățiți să li se facă dreptate. Și iată că acum nu mai este. A avut un destin destul de greu, pentru că a luptat încă din tinerețe împotriva autocrației la nivel local. În 1995, împreună cu colegii au plecat de la ziarul de stat, adică de partid și au creat unul din primele, dacă nu chiar primul ziar independent din Republica Moldova și în cei 25 de ani de existență săptămânalul regional Cuvântul a fost unul din cele mai bune ziare locale de limbă română din țara noastră.”
Europa Liberă: El a reușit să demonstreze că și la nivel local e nevoie de presă bătăioasă, de presă luptătoare, de presă care să aducă adevărul în casele cititorilor. El a mers deseori și în judecăți...
Petru Macovei: „Exact! Și tocmai pentru asta a avut numeroase procese de judecată, pe toate le-a câștigat. Ne aducem aminte că, acum câțiva ani, absolut ilegal i-a fost confiscat tirajul, pentru că s-a primit ordin de la nu știu care șef acolo. Pentru că era un om al adevărului și al dreptății, împotriva lui au fost îndreptate armele guvernelor de oricare culoare ar fi fost acestea. La nivel local, el și ziarul erau primii care semnalau ilegalitățile și actele de corupție, iar acte de corupție în Rezina au fost și sunt încă foarte multe. Cei de la conducere, iată, au devenit deputați și nu știu ce mari șefi, iar activitatea lor până la urmă rămâne în continuare să fie investigată.”
Europa Liberă: Eu deseori am mers la Rezina și am discutat cu oamenii de la fața locului, cu cetățenii de la firul ierbii care îi purtau un respect și o stimă aparte și-mi spuneau cu câtă nerăbdare așteaptă acest ziar, să citească inclusiv aceste investigații, pentru că lupta a fost aprigă în raport cu autoritățile de acolo, dl Iașcenco reușind să aducă adevărul în casa cetățeanului, pentru că delapidări multe s-au făcut acolo și el a reușit să demonstreze legal aceste lucruri.
Petru Macovei: „Este exact și el a fost foarte apreciat nu doar de cetățeni, în primul rând de cetățeni, de cititorii săptămânalului Cuvântul, dar și de comunitatea jurnalistică. A fost unul din cei mai respectați jurnaliști din Moldova, iar lucrul acesta îl demonstrează și premiile pe care le-a primit, nenumărate premii, în domeniul profesional, dar și aprecierile venite din străinătate. Imediat ce am publicat anunțul despre decesul dlui Iașcenco au venit și continuă să vină zeci și sute de condoleanțe și mesaje din străinătate, de la oameni care l-au cunoscut poate o singură zi, dar asta a fost suficient să înțeleagă că aceasta este un jurnalist de vocație, nu unul care din întâmplare a ajuns să scrie la gazetă.”
Europa Liberă: Ați știut că are probleme cu sănătatea?
Petru Macovei: „Da, și am discutat cu el, chiar i-am recomandat să vină de la Rezina la Chișinău, pentru că spitalul din Rezina este foarte prost dotat, din câte eu cunosc, și oamenii se plâng de dotarea de acolo, dar el a sperat că lucrurile se vor îmbunătăți și la un moment dat a trebuit să fie intubat. Și iată că, din păcate, nu a mai ieșit din asta. E o mare, mare pierdere Tudor Iașcenco, că avea planuri foarte multe. Noi tot timpul îi spuneam: „Dl Tudor, foarte bine faceți ceea ce faceți, dar haideți să trecem și în online” și el avea planuri să dezvolte site-ul cela și se gândea cum să-l facă mai bine. Cu părere de rău, n-a fost să fie, e o mare tragedie...”
Europa Liberă: Nemiloasă boala, totuși.
