Renumiții „7 ani de acasă” nu sunt decât o prescurtare pentru un set simplu de reguli de comportament pe care copilul le învață în primii ani de viața pentru a putea funcționa în societate, pentru a putea interacționa cu ceilalți. Și pentru că ceilalți sunt diferiți, toleranța ar trebui să fie una din deprinderile de bază, învățate în „primii 7 ani de acasă”. Centrul internațional „La Strada” s-a decis să suplinească ceea ce a constatat că lipsește printre tineri și a organizat un program pilot: peste o mie de liceeni au urmat, timp de un an, disciplina numită „Relaţii armonioase în familie”. Cu ce rezultate?
Școala se vede silită să își asume tot mai multe sarcini, astfel încât sintagma „cei șapte ani de acasă” își pierde treptat valabilitatea. Și asta pentru că părinții sunt tot mai absenți în procesul de educare a copiilor, constată experți avizați.
Ei spun că migrația rămâne fenomenul care afectează majoritatea familiilor din Republica Moldova, iar rata divorțurilor, la fel de înaltă ca în țările industrializate, agravează starea de lucruri.
Sociologul Diana Cheianu-Andrei este de părere ca e nevoie de o intervenție mai importantă a școlilor în ceea ce privește educația tinerilor:
„Disciplina respectivă vine să acopere un gol, pe care până la acest moment din păcate nu-l acoperea nimeni. De ce? Noi toți știm că migrația afectează familiile din Republica Moldova. În multe familii lipsesc fie ambii părinți, fie un părinte care este plecat la muncă peste hotare. Noi putem să îndreptăm viziunile tinerilor spre o adoptare corectă și să schimbăm unele stereotipuri care există în societate, prin intermediul școlii, pentru că familia, cu părere de rău, nu reușește și nu poate să facă acest lucru.”
Pentru a argumenta nevoia unei noi discipline în școli, Diana Cheianu-Andrei a apelat la rezultatele unei cercetări, care a măsurat eficiența cursului numit generic „Relaţii armonioase în familie”.
Una dintre concluziile generale este că după implementarea programului, pentru elevii care au mers la ore, mai exact pentru 17% dintre cei peste o mie care au participat la program, „valoarea de egalitate dintre parteneri a devenit mai importantă”.
Pe de altă parte, egalitatea dintre soți este însă mai puțin acceptată în rândurile elevilor care nu au beneficiat de noua disciplină, iar pentru ce imai mulți dintre ei „bărbatul rămâne în continuare cel care ia decizii în familie”.
Tinerii au fost întrebați și despre cum cred ei că ar trebui să fie o soție sau un soț bun.
Diana Cheianu-Andrei: „Studiul inițial a arătat că 85% dintre tineri puneau accentul pe faptul că o soție bună trebuie să știe să gătească bucate în primul rând. [...] Aceeași întrebare vizavi de bunul gospodar și bunul soț, bărbatul este privit de tinerii din Republica Moldova prin perspectiva aceasta - să aibă un lucru bine plătit și să aducă banii în gospodărie. Această părere a fost menționată de 72% dintre tineri.”
Percepția că bărbatul este cel care aduce bani în familie s-a schimbat însă după ce elevii au mers la cursul opțional, mai arată cercetarea. Cu alte cuvinte, ponderea celor care consideră că bărbatul trebuie să aducă banii în casă s-a micșorat cu aproximativ 30%, ceea ce-i face pe experții Centrului „La Strada” să fie convinși că programul tocmit este de primă necesitate
Experții Centrului „La Strada” se arată convinși că noul program va reuși să diminueze presiunea stereotipurilor și atitudinilor discriminatorii, dominante în mediul rural și foarte prezente în cel urban.
Centrul „La Strada” își propune ca disciplina „Relaţii armonioase în familie” să devină una obligatorie. Deocamdată însă proiectul va rămâne la etapa de program pilot. În primul an de implementare el a ajuns în 22 de instituții de învățământ, urmând ca pentru anul viitor programul să ajungă în alte peste 20 de școli.
Pentru început „La Strada” vrea să-i facă părtași pe funcționarii publici dar să obțină și sprijinul părinților. Potrivit cercetării aproape 15% dintre părinți încă nu sunt siguri sau nu cred că disciplina ar trebui să fie studiată în școli.
