Linkuri accesibilitate

Sindromul autoritar


Suporteri ai AfD, la un mitting electoral al CDU, Bitterfeld, august 2017
Suporteri ai AfD, la un mitting electoral al CDU, Bitterfeld, august 2017

Studiu privind ascensiunea opiniilor autoritara în Germania

Xenofobia este în creştere. Şase la sută dintre germani împărtăşesc idei extremiste de dreapta şi autoritare, sau cultivă modele de gîndire antisemit-xenofobe. Astea sînt concluziile centrale ale studiului Universităţii din Leipzig privind fenomenul autoritarismului.

Sindromul autoritar
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:06 0:00
Link direct

Studiul, coordonat de Oliver Decker şi Elmar Brähler, a apărut sub titlul semnificativ, „Refugierea în autoritarism. Dinamici extremiste de dreapta în mijlocul societăţii”, şi cuprinde 328 de pagini.

Privind situaţia din Germania răsăriteană, autorii au ajuns la concluzii extrem de îngrijorătoare în ceea ce priveşte creşterea simpatiilor pentru soluţii autoritare. În analiza lor, autorii au constatat că persoanele care împărtăşesc idei radicale de dreapta se îndreaptă spre partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).

Fenomenul însă se poate constata şi în partea vestică, deşi acolo nu este atît de pregnant. Din sondajele făcute se desprinde că 36% dintre germani sînt de părere că străinii vin în ţară doar pentru a profita de statul social (47,1% din populaţia răsăriteană este convinsă de acest lucru, în vest - 32,7%). Peste un sfert dintre cei chestionaţi (5000 în ultimii 2 ani) ar dori ca străinii să fie expulzaţi în ţările lor, în momentul scăderii numărului locurilor de muncă (est: 32,4%, vest: 25%). Peste 36% cred că Republica Federală a fost „alogenizată” (în est: 44,6%, în vest: 33,3%).

În ceea ce priveşte atitudinea celor chestionaţi faţă de violenţele extremiste de dreapta, se poate observa tendinţa de a le bagateliza sau a le nega, pur şi simplu. În acelaşi context, se poate constata şi un model iraţional de interpretare a fenomenului extremist de dreapta, printr-o contracarare verbală, făcîndu-se automat o trimitere la extremismul de stînga. Stînga, explica profesorul Decker la lansarea volumului, la Berlin, nu „oglindeşte dreapta, atît în ceea ce priveşte obiectivele, cît şi în ceea ce priveşte ideologia şi tentaţia violenţei contra unor oameni”.

Semnificative sînt şi opiniile alegătorilor diferitelor partide, referitoare la democraţie. Alegătorii AfD sînt nemulţumiţi de sistemul democratic într-o proporţie de 76,3%, faţă de 59,8% dintre cei care nu participă la vot. Nemulţumiţi de sistem sînt şi 50,9% dintre alegătorii Partidului Stîngii, pe cînd votanţii partidelor tradiţionale sînt nemulţumiţi într-o proporţie de 27%, respectiv 34%.

La fiecare al 10-lea german se pot depista resentimente anti-semite. Xenofobia faţă de romi, musulmani şi azilanţi este în creştere.

La 40% dintre germani se manifestă tendinţe autoritare. Doar 30% au o orientare democratică. Fiecare al treilea german crede că Germania ar avea nevoie de un partid de mînă forte care ar fi în stare să reprezinte „comunitatea naţională”.

-------------------

Oliver Decker, Elmar Brähler (ed.), Flucht ins Autoritäre. Rechtsextreme Dynamiken in der Mitte der Gesellschaft („Refugierea în autoritarism. Dinamici extremiste de dreapta în mijlocul societăţii”), Psychosozial Verlag, Gießen, 2018, 328 pp.

Previous Next

XS
SM
MD
LG