Linkuri accesibilitate

Un „obiectiv” suspectat de acţiuni contrarevoluţionare


Detaliu de pe coperta volumului Anti-damblale, de Radu Cosașu.

Radu Cosaşu spionat de Ivan Deneş

Un „obiectiv”, suspectat de acţiuni contrarevoluţionare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:31 0:00
Link direct

„Ieri marxismul – azi ortodoxismul, / Ieri proletcultismul – azi anticomunismul, / Ieri dictatura – azi numai ura./ Uraaa!”

Cu acest text, intitulat „Coda la zi” se încheie ultima carte a scriitorului Radu Cosaşu, apărută recent la Editura Polirom sub titlul: „Anti-damblale”.

Ca şi în cartea, întîmpinată cu elogii, „Viaţa ficţiunii după o revoluţie” (Polirom, Iaşi, 2016), Cosaşu comentează cu ironie blîndă evoluţiile şi involuţiile de după 1945 pînă-n ziua de azi. Privirea sa ascuţită de scriitor e potenţată de un scepticism lucid care pluteşte deasupra scrierilor sale, incomode, ca un înger păzitor, invizibil.

Acest înger păzitor, însă, nu l-a avertizat întotdeauna pe Radu Cosaşu, atunci cînd era pîndit de oameni în care avea încredere şi pe care îi considera amici. N-avea de unde să ştie că una din aceste persoane care s-a apropiat de el în perioada de tranziţie de la stalinism la ceauşismul naţionalist avea sarcina de a-l spiona. Este vorba despre Ivan Deneş (n. Timişoara 1928 - m. Berlin 2011), un iscoditor profesionist, cotat cu acea agerime care-i permitea să-şi camufleze perfect îndeletnicirea secretă, încredinţată de poliţia politică, temuta Securitate.

Despre Deneş se ştie c-a furnizat Securităţii date sensibile despre manuscrisul memoriilor lui Belu Zilber, folosit ca martor în procesul intentat ex-ministrului Lucreţiu Pătrăşcanu, că a fost trimis în 1970 în Occident şi că a spionat redacţia postului de radio Europa liberă. Din 1949 pînă-n 1989, Deneş a predat Securităţii nenumărate informaţii, „operativ valoroase”, inclusiv despre Radu Cosaşu.

„Note” la Securitate despre Radu Cosașu ale lui „Aurel Bantaș”
„Note” la Securitate despre Radu Cosașu ale lui „Aurel Bantaș”

În urma unor informaţii culese de Ivan Deneş şi transmise Securităţii sub semnătura conspirativă „Aurel Bantaş”, Radu Cosaşu a devenit, în 1965, un „obiectiv”, suspectat de acţiuni contrarevoluţionare şi de faptul că „duce o activitate de agitaţie duşmănoasă pe linia naţionalismului evreiesc”.

Suspiciunile Securităţii, întreţinute de către neobositul „Aurel Bantaş”, au avut repercusiuni directe şi indirecte. Astfel, „Un film cu o fată fermecătoare”, în regia lui Lucian Bratu, după un scenariu de Radu Cosaşu, a fost interzis în 1967. Într-o cronică, apărută în organul central al PCR, „Scînteia” din 17 martie 1967, filmul este aspru criticat, insinuîndu-se că ar fi o apologie a decadenţei, inspirată din viaţa occidentală, şi că denaturează realitatea tineretului din România. În acelaşi an, 1967, „Aurel Bantaş” s-a grăbit să anunţe Securitatea că Radu Cosaşu i-a dat să citească „o nouă piesă”, atrăgînd atenţia asupra faptului că aceasta „ridică nişte probleme grele”. Cu alte cuvinte, că este o scriere literară, similară celor care în limbaj securistic au fost calificate drept duşmănoase sau ostile.

În opinia lui Deneş („Aurel Bantaş), „poziţia lui Radu Cosaşu este cea a unui om disperat care şi-a pierdut oarecum busola. De la criticarea, pe tonul pe care îl face(!), a realităţilor noastre literare şi pînă la concluzii de ordin general asupra vieţii nostre sociale, în ansamblul ei, nu mai este decît un singur pas.” (Citat din „Aurel Bantaş”, ACNSAS, I 260856, vol. 1, f. 27).

XS
SM
MD
LG