Linkuri accesibilitate

Victor Pușcaș: „Există principii constituționale și de drept care nu pot fi încălcate” (VIDEO)


Natalia Morari & Victor Pușcaș în studioul Europei Libere la Chișinău

Punct și de la capăt: Natalia Morari și invitatul ei special, fostul șef al Curții Supreme de Justiție și al Curții Constituționale a Republicii Moldova.

Ce ar însemna adresarea reprezentanţilor Partidului Democrat la Curtea Constituţională a Republicii Moldova? Înseamnă aceasta că guvernarea provizorie îşi doreşte mai multe împuterniciri pentru perioada în care se va forma o nouă coaliţie? Ce înseamnă aceasta din perspectiva dreptului constituţional? Răspunsul la aceste întrebări le vom afla de la unul dintre cei mai buni experţi în drept constituţional din ţară. Aşadar, care este câmpul juridic în care ne aflăm astăzi şi ce se ascunde în spatele adresării la Curtea Constituţională a deputatului din partea Partidului Democrat, Sergiu Sârbu, despre toate acestea vom discuta astăzi cu oaspetele meu special. Este vorba despre Victor Puşcaş, fost Șef al Curţii Supreme de Justiţie, al Consiliului Suprem al Magistraturii şi al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova. Unul din cei trei magistraţi care au activat timp de 12 ani la Curtea Constituţională. Nu mă înşel în această privinţă?

Victor Puşcaş: „Aproximativ așa e”.

Europa Liberă: Adică, mai mult...

Victor Puşcaş: „Sunt încă câţiva magistraţi care...”

Europa Liberă: Încă câţiva magistraţi...

Victor Puşcaş: „Da”.

Punct și de la capăt - o emisiune moderată de Natalia Morari
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:45:41 0:00
Link direct


Europa Liberă: Dumneavoastră puteţi să ne povestiţi cel mai bine...

Victor Puşcaş: „Aceasta încă nu înseamnă că cel mai bine. Nu se ştie...”

Europa Liberă: Şi totuşi, timp de 12 ani aţi activat la Curtea Constituţională.

Victor Puşcaş: „Corect, însă aceasta încă nu înseamnă nimic”.

Europa Liberă: Vă propun să începem cu cele mai actuale lucruri, cu ceea ce a servit drept pretext pentru această emisiune. Însă aş dori ca mai târziu să lărgim puţin discuţia şi să vorbim despre relaţia puterii executive cu politica...

Victor Puşcaş: „Nu, politică...”

Europa Liberă: Da…

Victor Puşcaş: „…a puterii politice cu cea judiciară”.

Europa Liberă: …Cu cea judiciară. Mai întâi, cum apreciaţi adresarea deputatului Sergiu Sârbu la Curtea Constituţională, cerând explicarea unor momente şi oferirea guvernului interimar mai multor împuterniciri? Acelui guvern care conduce acum, în perioada postelectorală.

Victor Puşcaş: „De fapt, aţi zis că Sârbu a semnat adresarea?”

Europa Liberă: Da, Sergiu Sârbu.

Victor Pușcaș
Victor Pușcaș

Victor Puşcaş: „Încă nu am citit-o, însă Sergiu Sârbu a declarat odată public că este... Mai, exact, sunt unul din profesorii lui, adică, el este discipolul meu. Dacă am fi acum împreună cu el în această emisiune, i-aş spune: „Ai aruncat o piatră într-o mlaştină

Adresarea la Curtea Constituţională nu este o cale de dezvoltare juridică, constituţională a Republicii Moldova ...

ca o sută sau o mie de oameni să nu o găsească”. Există o astfel de maximă. Ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă că adresarea la Curtea Constituţională nu este o cale de dezvoltare juridică, constituţională a Republicii Moldova. Aceasta nu corespunde Constituţiei.

Ieri am privit emisiunea dumneavoastră în care s-au explicat cele patru articole din Constituţie. Sunt actele guvernului, articolele 102-103 se referă la demisia guvernului, şi 106 prim şi 106 cu semnul 2 se referă la delegarea împuternicirilor şi asumarea responsabilităţii pentru o anumită lege. Aceasta nu are nimic de a face cu această adresare care, în viziunea mea, vorbeşte despre o oarecare manevră politică”.

În fiecare duminică la Europa Liberă: Punct și de la capăt
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:45:55 0:00

Europa Liberă: Dar ce ar putea să însemne această manevră politică? Presiuni asupra viitorilor parteneri de coaliţie?

Victor Puşcaş: „Consider că este o presiune asupra membrilor viitoarei coaliţii, deşi Constituţia nu cunoaşte noţiunea de „coaliţie”. Avem parlamente care au lucrat şi fără coaliţii. Însă, dacă niciun partid nu a acumulat 50 plus 1 şi nu are majoritatea, asta înseamnă că trebuie creată o coaliţie. Însă nu am început cu ceea ce trebuie. Mai exact, concurenţii politici sau electorali nu au început cu ceea ce trebuie. De fapt, ei trebuie să înceapă cu recunoaşterea alegerilor de către Curtea Constituţională, iar apoi, la următoare etapă, cu înmânarea mandatelor de deputat şi adunarea Parlamentului”.

Europa Liberă: Cu prima şedinţă a Parlamentului.

Victor Puşcaş: „Cu prima şedinţă a Parlamentului în care nu trebuie discutată crearea coaliţiei majoritare, deoarece Constituţia nu recunoaşte aceasta, ci crearea fracţiunilor parlamentare”.

Europa Liberă: Trebuie numit preşedintele Parlamentului, adjuncţii săi şi fracţiunile...

Victor Puşcaş: „Organele de lucru ale parlamentului”.

Europa Liberă: …Şi Biroul permanent.

Victor Puşcaş: „…Da, da, corect. În plus, comisiile permanente. Toate acestea se pot face şi fără coaliţii”.

Europa Liberă: Deci, aceasta nu cere crearea coaliţiei, a majorităţii parlamentare.

Victor Puşcaş: „Ştiţi, despre ce vorbeşte această adresare? Despre o rezolvare paşnică a problemei sau despre o rezolvare forţată a problemelor în Parlament, dacă mă exprim clar. Ce cale aleg concurenţii actuali care au ajuns în Parlament? Calea înţelegerii, calea împărţirii responsabilităţii cu poporul care i-a îndreptat în Parlament pentru a decide soarta poporului, pentru a vota legi necesare şi aşa mai departe. Sau, în viziunea mea, campania electorală este...

Mulţi spun că aceasta a fost cea mai murdară campanie. Aceasta nu mă interesează, deoarece nicio campanie electorală, mai ales după 2001, nu a fost curată. Putem critica cât dorim. Însă mai ales această campanie se caracterizează prin cine pe cine să doboare, să păcălească. Nu vreau să utilizez cuvintele care se spun în popor, însă este vorba de a-i câştiga pe concurenţii politici. Pe de o parte, totul pare a fi corect, aşa şi trebuie să fie, deoarece atunci când există partide ele luptă pentru spectrele politice respective şi pentru Parlament”.

Natalia Morari
Natalia Morari

Europa Liberă: Domnule Puşcaş, voi reaminti faptul că deputatul unui partid, care a trecut în Parlament, se adresează la Curtea Constituţională. Şi, reieşind din faptul că există riscul înalt al unei crize politice de durată în urma eşecului formării majorităţii parlamentare, acesta cere acordarea mai multor împuterniciri pentru guvernul interimar, adică pentru guvernul lui Filip. Cum trebuie să o percepem aceasta noi în calitate de cetăţeni ai Republicii Moldova? Cei care acum încă nu au majoritatea în Parlamentul nou oricum doresc să-şi menţină puterea şi chiar una mai mare decât aceasta le permite legea, Constituţia cu privire la guvern. Cum trebuie să o percepem? Este aceasta o încercare de a arăta viitorilor parteneri de coaliţie că împreună sau fără voi vom avea un guvern care va putea să voteze orice proiecte de lege, despre mărirea pensiilor, privind 600 de lei înainte de Paşti şi aşa mai departe? Cum putem percepe o astfel de adresare din punct de verede politic?

Victor Puşcaş: „Mă voi apropia altfel de această întrebare. Nu atât cum putem percepe aceasta, deoarece putem percepe diferite versiuni...”

Europa Liberă: Cum o putem descifra?

Victor Puşcaş: „…Putem descifra diferite versiuni. La început am

Victor Pușcaș
Victor Pușcaș

spus că aceasta poate fi una din măsurile din partea... Cine primul a propus ideea unei coaliţii, cine a propus negocierile? Cu această iniţiativă a ieşit Partidul Democrat, afirmând că este gata pentru negocieri”.

Europa Liberă: Ei doar au declarat că sunt gata, dar tratativele încă nu au început.

Victor Puşcaş: „O clipă. Dacă vom aduna totul la un loc, nu este vorba despre felul în care am putea să percepem aceste măsuri cu caracter tactic, dar cum să interpretăm Constituţia, câmpul constituţional, sistemul de drept al statului nostru. Despre aceasta este vorba acum. Cred că trebuie să vorbim despre felul în care trebuie să înţelegem sistemul de drept.

În ultimii ani, aproximativ din 2013, Curtea Constituţională a demonstrat că poate emite orice hotărâre. Această componenţă a Curţii este mai aproape de guvernare decât oricare altă componenţă a Curţii Constituţionale. Mai aproape de puterea politică. Trebuie să o înţelegem în felul următor. Articolul 85 şi 98 din Constituţie trebuie să acţioneze acum. Aici se află răspunsul la toate întrebările. Mai întâi se adună Parlamentul, se anunţă fracţiunile politice, preşedintele începe negocierile cu fracţiunile parlamentare, iar în paralel Parlamentul, fără a forma majoritatea parlamentară, poate crea comisii, Biroul permanent, să aleagă preşedintele... Pentru că toate acestea sunt stipulate în lege, felul în care se formează comisiile etc.

Europa Liberă: Dacă ei vor găsi un numitor comun, cine va fi ales preşedinte al Parlamentului?

Victor Puşcaş: „În acest caz, acestor subiecţi, care s-au adresat la Curtea Constituţională, trebuie să li se spună că mecanismul este descris în articolul 85 al Constituţiei. Dacă Parlamentul nu acordă un votum de încredere şi nu formează guvernul, aceasta înseamnă că Parlamentul timp de 45 de zile va putea fi dizolvat. Ieri s-a explicat foarte bine acest lucru. Preşedintele se adresează de câteva ori, negociază cu fracţiunile...”

Europa Liberă: Însă există ultima hotărâre a Curţii Constituţionale de la sfârşitul anului 2015...

Victor Puşcaş: „Corect”.

Natalia Morari
Natalia Morari

Europa Liberă: …O hotărâre care, cel mai probabil, a fost luată în mod special pentru Nicolae Timofti care a renunțat să propună un anumit candidat, candidatura unui anumit cetățean al Republicii Moldova. Astfel, prin această hotărâre a Curții Constituționale președintele a fost obligat să propună un candidat dacă acesta este susținut de către 51 de deputați ai Parlamentului. Dacă acum nu vor fi aceste 51 de mandate, dacă nu va fi această majoritate, președintele Igor Dodon va putea să înainteze candidatul săun consultându-se cu fracțiunile?

Victor Puşcaş: „Absolut”.

Europa Liberă: Deci, poate.

Victor Pușcaș
Victor Pușcaș

Victor Puşcaş: „Poate. Hotărârea Curții Constituționale trebuie și ea privită din perspectiva Consituției. Această hotărâre a Curții Constituționale contrazice Constituția. Constituția nu utilizează noțiunea de majoritate parlamentară. Există fracțiuni care trebuie să poarte negocieri cu președintele. Articolul 7 din Constituție stipulează că nicio lege, niciun act juridic nu are forță constituțională dacă contrazice Constituției actuale. Ceea ce a hotărât Curtea Constituțională contrazice Constituția, contrazice articolul 85 al Constituției și alte norme constituționale. Trebuie să vedem cum subiecții dreptului execută hotărârea Curții Constituționale sau vor merge pe calea constituțională a Republicii Moldova”.

Europa Liberă: Iată așa o întrebare: este corect să înțelegem că Partidul Democrat își cere acum de la Curtea Constituțională mai multă putere pentru această perioadă de timp și aceasta nu este constituțional?

Victor Puşcaş: „Emisiunea dumneavoastră din ziua de ieri...”

Europa Liberă: Mă interesează părera dumneavoastră.

Victor Puşcaş: „Părerea mea este că aceasta contrazice Constituției. Acum, înainte de darea jurământului de către guvernul nou, avem un guvern deficient. Ce am în vedere prin „deficient”? Acesta nu deține complexul întreg al puterii care să garanteze puterea executivă. Împuternicirile sunt limitate. De exemplu, în această perioadă guvernul nu obține împuterniciri de la noul Parlament, nu are dreptul să inițieze anumite programe, nu are dreptul să voteze legi organice și așa mai departe. Toate acestea sunt stipulate în hotărârile Curții Constituționale. Acest fapt este cunoascut atât în teorie, cât și în practică”.

Europa Liberă: Deci, de fapt, deputatul Sergiu Sârbu nici nu trebuia să vină cu această adresare, deoarece totul este deja stipulat în hotărârile Curții Constituționale.

Victor Puşcaş: „Trebuie de executat Constituția așa cum este ea. Mecanismul este creat. Pe cine aceasta deranjează? Aceasta va cauza dizolvarea Parlamentului. Ei și ce? În Germania timp de opt luni se purtau discuții în jurul consituirii majorității parlamentare”.

Europa Liberă: În Belgia timp de un an

Victor Puşcaş: „În Belgia timp de un an și așa mai departe. Există principii constituționale și de drept care nu pot fi încălcate. Dacă

Există principii constituționale și de drept care nu pot fi încălcate ...

vei încălca astăzi, aceasta va continua în lanț. Mai mulți juriști deja se pronunță că avem un haos în legislația noastră. Un haos în câmpul constituțional și de drept”.

Europa Liberă: Însă Curtea Constituțională se consideră o elită a întregului câmp de drept care există în Republica Moldova. Acum, când priviți componența actuală a Curții Constituționale, o considerați o elită?

Victor Puşcaş: „Din punctul de vedere teoretic, evident...”

Europa Liberă: Vă întreb din punctul de vedere practic.

La discuția din studioul Europei Libere la Chișinău
La discuția din studioul Europei Libere la Chișinău

Victor Puşcaş: „…Nu, teoretic, într-adevăr, conform tabelului de ranguri, postul de judecător al Curții Constituționale reprezintă culminația carierei de judecător, culminația oricărei activități. Dar uitați-vă, ce se întâmplă. Toată lumea se ceartă, zice că nimeni nu ia în calcul legislația. Din legislație putem concluziona că puterea politică întotdeauna dorea să conducă Curtea Constituțională. Mereu, de-a lungul întregii sale activități. Prima componența a Curții l-a avut în frunte pe regretatul Barbalat care se opunea vehement acestor tendințe. A doua componență am condus-o eu. Din prima zi noi am arătat că nu ne vom supune. Există mai multe hotărâri și declarații care demonstrează că ne-am opus și am dat, cum se spune, puterii peste mâini...”

Europa Liberă: Deci, ați fost un arbitru adevărat.

Victor Puşcaş: „Da, un arbitru. Deci, uitați-vă, ce au făcut comuniștii care au avut 70 sau chiar 71 de deputați...”

Europa Liberă: Mandate.

Victor Puşcaş: „…Da, în 2001. Ei luat puterea sau, mai exact, au obținut-o pe cale legală ceea ce a fost recunoscut de toată lumea. Însă ei vrut deja să preia puterea și în teritoriu, în primării, în consiliile raioanale, orășenești etc. Și ce au făcut ei? Curtea Constituțională avea și are în componența ei șase magistrați. Cum se procedează în cazul în care voturile se împart câte trei? În 1995 am fost autorul Curții Constituționale împreună cu alți colegi. Noi am scris, dacă nu vreți să apară cel de-al șaptelea magistrat al Curții Constituționale trebuie să oferim președintelui Curții votul hotărâtor, al șaptelea vot. În perioada 1995-2000 așa s-a și întâmplat. Dar ce a făcut Parlamentul, puterea politică în anul 2002 sau 2001? Ea a exclus cel de-al șaptelea vot al președintelui Curții Constituționale”.

Europa Liberă: Ce se întâmplă acum, atunci când votează trei contra trei?

Victor Puşcaş: „…O clipă, orchestra cântă vals, trebuie să așteptăm sfârșitul. Ce, așadar, au făcut comuniștii? Mi-am notat, ca să fie clar. Pentru a obține supremația, deci, este suficient de a avea trei magistrați în Curtea Constituțională, astfel testându-se întreaga activitate a Curții Constituționale. De multe ori am vorbit despre acest lucru”.

Europa Liberă: Deci, pentru a controla Curtea Constituțională este de ajuns să ai trei judecători?

Victor Puşcaş: „Să îi ai de partea ta. Voi citi, cum a fost stipulat în lege. Articolul 27 al Legii despre Curtea Constituțională. În cazul constatării egalității numărului de voturi ai magistraților în momentul adoptării unei hotărâri privind caracterul constituțional al unui act normativ sau al unui acord internațional, acest act normativ sau acordul internațional se consideră constituțional și dosarul se închide. În alte cazuri a constatării egalității numărului de voturi al magistraților se consideră că hotărârea, ordonanța sau concluzia nu a fost votată, iar examinarea cazului se încheie, în afara cazurilor prevăzute de câteva puncte ale articolului 4 al legii când examinarea cazului se amână.

Aceste schimbări sunt introduse în anul 2002, iar punctul despre amânare, în 2008. Dar ce prevede legea atunci când există egalitatea voturilor în cazul amânării dosarului? Amânarea se cere în următoarele cazuri: atunci când se desfășoară referendumul, când se fac totalurile alegerilor parlamentare sau ale președintelui, când se validează mandatul președintelui și al deputaților Parlamentului, când se constată circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului, înlăturarea președintelui, interimatul său, imposibilitatea executării obligațiilor sale de către președintele Republicii Moldova timp de 60 de zile.

În plus, ia hotărârile în ceea ce prinvește caracterul constituțional al partidelor. Pregătindu-se de alegerile parlamentare, Parlamentul din 2008, vedea că în societate cred în alte forțe politice. Pentru a-și asigura pe viitor o viață mai ușoară ei au decis că atunci când este vorba despre formarea guvernării, cazurile se amână. A apărut întrebarea: să zicem, voturile s-au împărțit egal, trei au decis să valideze alegerile, iar alți trei să nu le valideze. Atunci luarea hotărârii se amână. Până când? Și de cine...”

Europa Liberă: Până nu vor ceda nervii unora dintre politicieni.

Victor Pușcaș
Victor Pușcaș

Victor Puşcaş: „…Dar când vor ceda ei... Nu, până când nu vor ceda nervii la acei trei magistrați ai Curții Constituționale care consideră că alegerile nu trebuie validate. Se va merge împotriva concurenților politici, a concurenților electorali care au trecut în Parlament, care cu orice preț doresc validarea alegerilor. Deci, până la ce moment se vor amâna? Trebuie să ne imaginăm, cine va convinge pe acei trei judecători, care consideră că alegerile nu trebuie validate, să voteze pentru validare”.

Europa Liberă: Aș vrea totuși să mă întorc la ceea ce ați spus anterior, și anume că pentru a controla Curtea Constituțională este de ajuns să ai trei judecători.

Victor Puşcaş: „Aceasta nu e o părere. Există legi. Eu nu fac anumite concluzii politice. Să facă alții astfel de scheme. Eu povestesc legea, așa cum este aceasta astăzi”.

Natalia Morari
Natalia Morari

Europa Liberă: Să privim care este componența actuală a Curții Constituționale. Raisa Apolschii, de curând membru al Partidului Democrat, Artur Reșetnicov, de curând membru al Partidului Democrat...

Victor Puşcaş: „Îi cunosc pe toți”.

Europa Liberă: …Corneliu Gurin, fostul procuror general...

Victor Puşcaş: „…Îi cunosc. Mâine ei vor ieși cu o declarație...”

Europa Liberă: …Aurel Băieșu...

Victor Puşcaş: „…Nu, mâine ei vor ieși cu o declarație că au jurat că vor fi fideli Constituției. Chiar dacă au ieșit dintr-un mediu sau altul”.

Europa Liberă: Priviți, ar părea că e fals, dar vedem: Mihai Poalelungi...

Victor Puşcaş: „Dumneavoastră o priviți. Scuzați, vă rog, dumneavoastră sau forțele politive. Pentru mine, dacă ei au jurat, înseamnă că trebuie să respecte Constituția”.

Europa Liberă: Bine, înțeleg, sunt de acord, însă noi, spectatorii de rând care nu suntem slujitorii legii...

Victor Puşcaş: „Voi vă puteți face concluziile”.

Europa Liberă: …Noi facem concluzii, pentru că aș vrea să văd în componența Curții Constituționale, să zicem, și membrii altor partide. Aici, însă, vedem doar un singur partid. Cât de mult putem avea încredere în hotărârile acestei Curți Constituționale?

Victor Puşcaş: „Natalia, aș spune că este puțin să faci jurământ, trebuie să mai demonstrezi în timp că judecătorul Curții Constituționale este fidel Constituției și legii și este imposibil să șantajezi. Aș putea să deschid puțin parantezele?”

Europa Liberă: Vă rog.

Victor Puşcaş: „Nu mi-ați numit încă un post, acel al președintelui Curții Supreme al RSSM, din anii '80”.

Europa Liberă: Scuzați, vorbeam despre statul actual Republica Moldova.

Victor Puşcaş: „…Deci, am trecut 17 nivele de control la Moscova. Mă testau timp de jumătate de an. Există o stenogramă publicată în ziarul „Săptămâna” despre acea ședință când a fost discutată candidatura mea. După ședință am fost invitat și mi s-a spus: vă susținem pentru postul de președinte, pentru că nu aveți nimic pentru a fi șantajat. Puteți să vă gândiți dumneavoastă dacă un membru sau altul al Curții Constituționale poate fi șantajat...”

Europa Liberă: Membrii actuali.

Victor Puşcaş: „Actuali...”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră cum răspundeți la această întrebare?

Victor Puşcaş: „Nu am dreptul să răspund altfel, așa cum este scris în lege...”

Europa Liberă: Bine.

Victor Puşcaş: „Mai mulți judecători vin din instanțe de judecată generale, din partide politice. Aceasta nu înseamnă că dacă ai dat jurământul, vei fi fidel anumitui partid politic”.

Europa Liberă: Domnule Pușcaș, într-adevăt, la noi în lege sunt scrise multe: că fiecare are dreptul la protecție, că suntem un stat de drept, însă, de fapt, acestea nu există.

Victor Puşcaş: „Noi nu suntem un stat de drept”.

Europa Liberă: Întrebarea pentru dumneavoastră: considerați componența actuală a Curții Constituționale una independentă?

Victor Pușcaș
Victor Pușcaș

Victor Puşcaş: „Încercați să mă... N-aș vrea să fac concluzii. V-am citit din lege. Dsicutați, polemizați, verificați dacă există pentru ce să-l șantajezi pe unul sau pe altul dintre magistrați. Făceți-o singuri. Concluzia mea generală ar fi că Curtea va fi independentă atunci cînd aceasta o vor dori-o magistrații. Dacă magistrații Curții Constituționale vor dori să fie independenți, nimeni nu va putea face cu ei nimic.

În 2002, Curtea Constituțională a hotărât că decizia Parlamentului de a organiza alegeri locale anticipate este una neconstituțională. Ce a însemnat aceasta? De a întrerupe mandatul aleșilor locari, în jur de 12 sau 14 mii de oameni, după activitatea lor timp de doi ani, și de a organiza alegeri noi. Apoi, am considerat neconstituțională legea care stipula ca localitățile să se numească în limba rusă și în limba română. De exemplu, satul Doibani care se află înspre Dubăsari să se numească în limba rusă „Dvabana”. Noi râdeam, dar am considerat neconstituționale asemenea norme. Dar ce a fost în Parlament? Parlamentul a condamnat activitatea Curții Constituționale și a pus problema eliberării. Toată lumea cunoaște cuvintele unuia din liderii comuniștilot care zicea: „Suntem o sută și greșim, iar ei sunt oare niște sfincși coborâți pe pământ? Sunt doar șase și pot greși și ei!” De aceea, dacă judecătorii vor dori să devină independenți...

Despre ce fel de independență putem vorbi dacă unui fost magistrat îi ziceam: nu ai dreptul să examinezi, să participi în examinarea cazului dat pentru că ai fost fotografiat și arătat la televizor stând la o masă într-un restaurant împreună cu un lider de partid. Bineînțeles, aș putea să-i zic numele, dar cunoașteți mai bine...”

Europa Liberă: Numiți, vă rog.

Victor Puşcaş: „…Veți găsi aceste cadre, ele sunt cunoscute...”

Europa Liberă: Numiți, numiți

Victor Puşcaş: „Așa i-am zis. Noi n-am vorbit despre adresarea pe care trebuia să o ascultăm mâine! Cine te va crede? Cine va crede că n-ați vorbit anume despre acea adresare?”

Europa Liberă: De aceea și vă întreb: cine va crede deciziei Curții Constituționale actuale în care cel puțin patru membri au fost oficial înaintați din parea Partidului Democrat. Despre ceilalți doi nu vorbesc. Ei au fost afiliați cu Partidul Democrat ca membri ai partidului...

Victor Puşcaş: „Cine va crede?”

Europa Liberă: Cine va crede știind că anume Partidul Democrat vine cu acea adresare la Curtea Constituțională și cere mai multe împuterniciri pentru guvernul interimar.

Victor Puşcaş: „În studioul dumneavoastră am citat versurile unui poet rus, Berdeaev, care se încheie cu următoarele cuvinte: „nu

În justiție trebuie doar să crezi, mai mult nimic...

poți înțelege Rusia cu mintea”. Sunt cuvinte cunoscute, nu le voi mai repeta. Aș zice doar că în justiție trebuie doar să crezi, mai mult nimic. Toată lumea critică justiția, iar a doua zi spun: mă voi duce în judecată, mă voi apăra...”

Europa Liberă: Pentru că nu avem alți arbitri

Victor Puşcaş: „Nu avem alți arbitri, de aceea...”

Europa Liberă: Nu avem alți arbitri conform legii, ei sunt arbitri...

Victor Puşcaş: „Toată lumea trebuie să fie interesată să întărească această credință în instanța de judecată”.

Europa Liberă: Domnule Pușcaș, cum să credem, dacă la nivelele inferioare vedem că sunt promovați acei judecători care în declarațiile lor scriu că „Porsche Cayenne” al lor costă 11 mii de lei, dacă toată țara râde și înțelege că suntem considerați, scuzați pentru expresie, niște tâmpiți. Însă asemenea judecători sunt propulsați sus. Și alți judecători care anterior își permiteau să critice procesele negative din sistemul actual de justiție treptat sunt marginalizați. Pe ce trebuie să se bazeze credința noastră în independența sistemului de justiție? Credința noastră, a cetățenilor care vor să se adreseze în instanța de judecată atunci când sunt încălcate drepturile noastre.

Victor Pușcaș
Victor Pușcaș

Victor Puşcaş: „Vedeți că sunt niște probleme mai vechi. Eu și alții ne considerăm drept arhitecții acestor schimbări în sistem și așa mai departe. Am avut și reprezentanți ai poporului în instanțele de judecată. Dar i-am exclus, deoarece nu există o astfel de experiență internațională când alături de judecătorii profesioniști particiră și astfel de reprezentanți. Dar i-am rupt pe judecători de popor. De aceea, în ultimii 20 de ani tot propun ca legalitatea cazurilor judiciare trebuie examinată de către organele de justiție. Pentru aceasta sunt create instanțele de judecată, curțile de apel, Curtea Supremă de Justiție, Curtea de la Strassbourg. Iar comportamentul judecătorilor în afara proceselor, așa cum ziceți: mașini, terenuri...”

Europa Liberă: Case

Victor Puşcaş: „…Case și așa mai departe trebuie să fie examinat de către reprezentanții societății. De 20 de ani propun crearea unei comisii de etică din asemenea reprezentanți care privesc și discută comportamentul...”

Europa Liberă: Chiar o întreagă Agenție de Integritate care, inlusiv, ar verifica declarațiile acelor judecători care înaintau sus cu acele Porsche Cayenne de 11 mii de lei.

Victor Puşcaş: „Prima dată voi anunța acum că va veni timpul când voi prezenta societății un studiu despre ceea ce am creat în acești 28 de ani: ce organe și instituții am avut și câte zeci și sute de instituții am creat astăzi. Inlusiv, priviți cine consumă granturile noastre, care organizații publice. Chiar m-am mirat când se spune că n-ar trebui să socotim, dar să privim evenimentele pe larg pentru a ne dezvolta”.

Europa Liberă: Dumneavoastră în calitate de arhitect al sistemului de justiție din Republica Moldova, ca unul din asemenea arhitecți, nu vă întristați atunci când priviți în ce stare se află astăzi sistemul de justiție, inclusiv Curtea Constituțională?

Victor Puşcaş: „Îmi vine să plâng. Așa cum Șufutinski, câtărețul rus, cânta undeva: am găsit ceea ce am căutat. Am luptat pentru democrație, dar am creat anarhie, lipsă de încrede, ceva nemaipomenit în Republica Moldova. Mă gândesc, cum să facem ca să nu fie posibile aceste manevre ale lui Sârbu, Cebotari și ale altora. Poate, să ne întoarcem spre sistemul majoritar și să limităm posibilitatea partidelor politice de a se amesteca în alegeri, în general să le scoatem din sistemul electoral...”

Europa Liberă: Cum? Ele doar participă la alegeri.

Victor Puşcaş: „…Dar ele trebuie să înțeleagă și responsabilitatea, trebuie să se înțeleagă, să ia decizii cu adevărat, să nu caute aceste metode care au fost folosite în perioada electorală. Cât pe ce erau să mă ucidă, înțelegeți?”

Natalia Morari
Natalia Morari

Europa Liberă: Propun să vorbim puțin despre acel haos, și aici îi citez pe analiștii apropiați Partidului Democrat care brusc, simultan, paralel cu adresarea deputatului Sergiu Sârbu la Curtea Constituțională, au început să vorbească despre haosul care ne așteaptă. Și pentru a evita acest haos Partidul Democrat se adresează la Curtea Consituțională cu o propunere de a lărgi împuternicirile guvernului interimar. Aș vrea să vă întreb cum putem evita haosul în conformitate cu Constituția actuală, fără să ne adresăm la Curtea Constituțională, în condiții când niciun partid nu a luat mai mult de 35 de mandate? Sunt date preliminare care încă nu au fost validate. Este clar, nu au fost trecute toate instanțele de judecată. Poate, rezultatele încă se vor schimba, însă este puțin probabil ca cineva să obțină mai mult de 40 de mandate. Nimeni nu are mai mult de 40 de mandate. Este un haos. Cum Constituția actuală îi împuternicește să iasă din această situație?

Victor Puşcaş: „În Constituția actuală totul este prescris”.

Europa Liberă: Povestiți-ne nouă, dar totodată și lor.

Victor Puşcaş: „Desigur, dar mai întâi voi atenționa următoarele: toți cei care cât de cât se interesează de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova sunt îngrijorați de haosul și destabilizarea situației. Și nu doar Partidul Democrat ar părea că dorește să evite

Toți cei care cât de cât se interesează de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova sunt îngrijorați de haosul și destabilizarea situației...

destabilizarea situației de criză, criza politică și constituțională și așa mai departe care ar izbucni în Republica Moldova. În primul rând, este o adresare precoce. Nu au fost încă realizați acei pași constituționali care sunt prevăzuți de Constituție. Aș zice că Cebotari m-ar înțelege și lui Sârbu, care consideră că îi sunt profesor, chiar dacă i-ar pune...”

Europa Liberă: Apropo, el a învățat bine?

Victor Puşcaş: „…I-aș pune nota doi pentru asemenea abordări, pentru că în jurisprudență înșelătoriile, minciună, inducerea în eroare, obținerea anumitor priorități și împuterniciri din contul altora nu au loc. Așa ceva nu există. De aceea ei s-au adresat prea devreme, deoarece nu au făcut primii pași. Filozofii dreptului din antichitate până în zilele noastre ziceau că mai periculoasă este neaplicarea procedurii, decât hotărârea materială”.

Europa Liberă: Ce trebuia ei să facă mai întâi și ce trebuia să se întâmple în Parlament în primul rând...

Victor Puşcaş: „Să aștepte adunarea Parlamentului. Mai întâi trebuie să vină hotărârea Curții Constituționale...”

Europa Liberă: Despre validarea…

Victor Puşcaş: „Despre validarea alegerilor și a împuternicirilor deputaților. Este primul pas. Al doilea: să aștepte ordinul președintelui când acesta va chema noua adunare a Parlamentului”.

Europa Liberă: Conform legii aceasta trebuie să se întâmple timp de 30 de zile după alegeri.

Victor Puşcaş: „Corect, 30 de zile”.

Europa Liberă: Deci, până pe 26 martie.

Victor Puşcaş: „Până pe 25 martie. În Constituție scrie că acest termen poate să se întindă puțin. Curtea Constituțională are la dispoziție cinci zile pentru a face totalurile alegerilor parlamentare și pentru a valida împuternicirile mandatelor deputaților. Însă în lege scrie că Curtea Constituțională va emite hotărârea nu mai devreme de examinarea cererilor, reclamațiilor concurenților electorali în instanțele de judecată”.

Europa Liberă: Avem cel puțin trei concurenți electorali: un deputat din partea PD, șase reclamații de la Partidul Socialiștilor și Blocul „ACUM”.

Victor Puşcaş: „Astfel scrie în lege. De câteva ori am participat la totalizarea rezultatelor la Curtea Constituțională și odată mi-am exprimat o opinie separată pentru a oferi posibilitatea de a examina toate reclamațiile în instanța de judecată și apoi de a face totalurile. Deci, al doilea pas este validarea împuternicirilor. În al treilea rând...”

Europa Liberă: Președintele adună Parlamentul...

Victor Puşcaş: „…Președintele o face în perioada de 30 de zile, dar poate și mai târziu, pentru că depinde de examinarea de către Curtea Constituțională...”

Europa Liberă: În general, despre ce termen este vorba?

Victor Puşcaş: „Până la o lună”.

Europa Liberă: Până la o lună.

Victor Puşcaş: „Aproximativ, dar poate fi și...”

Europa Liberă: Deci, în principiu, până la sfârșitul lunii martie ar trebui să aibă loc prima ședință a Parlamentului.

Victor Puşcaş: „În mod teoretic, însă în plan practic ar trebui să ne asigurăm, cum vor fi examinate reclamațiile...”

Europa Liberă: Ce urmează mai departe?

Victor Puşcaş: „Mai departe președintele... Apropo, să fiu iertat că utilizez această terminologie: noțiunea de „majoritate parlamentară” a fost acceptată oficial în hotărârea Curții Constituționale în 2015. În Constituție nu există o astfel de noțiune. Deci, majoritatea parlamentară este acceptată în țările democratice europene, dar de ce nu o acceptă cei care creează la noi opinia publică că socialiștii trebuie să obțină dreptul de a numi prim-ministrul?”

Europa Liberă: Da, pentru că au obținut cele mai multe mandate.

Victor Puşcaş: „Sunt cei mai mulți. Uitați-vă, în Germania, Franța, în mai multe țări europene partidul care a obținut majoritatea voturilor are dreptul să creeze coaliție, iar la noi...”

Europa Liberă: Deci, nu acei care au luat 51 de mandate, dar partidul care a luat cele mai multe mandate.

Victor Puşcaş: „Nu, dacă partidul a obținut 51 de mandate se consideră că ea poate deja să voteze legi ordinare și organice, poate să ia orice decizie în afara schimbării Constituției când este nevoie de două treimi de voturi ai deputaților aleși”.

Europa Liberă: Să urmărim procedura mai departe. Președintele începe consultările cu fracțiunile. La prina ședință trebuie create fracțiunile și Biroul permanent al Parlamentului.

Victor Puşcaş: „Da”.

Europa Liberă: Dacă nu reușesc să-l aleagă pe președintele Parlamentului, fracțiunile și comisiile permanente pot fi alese în lipsa acestuia?

Victor Puşcaş: „Fracțiunile se creează fără alegerea președintelui Parlamentului. Acum avem patru fracțiuni, mai exact patru partide care pot fi și fracțiuni, deoarece au mai mult de cinci deputați în componența lor”.

Europa Liberă: Patru sau cinci fracțiuni, probabil.

Victor Pușcaș
Victor Pușcaș

Victor Puşcaş: „Da, probabil, pot să apară. Însă, dacă vor fi mai mult de cinci fracțiuni, partidul poate să aibă fracțiunea sa în Parlament și să anunțe aceasta în public pentru ca președintele să poată să consulte problemele formării guvernului cu fracțiunile parlamentare. Pentru a închide cumva această temă să ne amintim cum a procedat președintele în 1999 atunci când premierul Ion Sturza a demisionat și a apărut criza. Ce a făcut președintele? N-aș vrea să pronunț numele, pentru că țin minte cine au fost candidații. Mai întâi el s-a consultat cu fracțiunile și a propus acea candidatură care nu a trecut. L-a propus pe cel de-al doilea candidat timp de 45 de zile de la momentul validării alegerilor. A treia oară, pot deja să pronunț numele, este vorba despre Braghiș, Lucinschi a venit în Parlament, l-a prezentat și a zis: acesta va fi prim-ministru, în caz contrar mă voi adresa la Curtea Constituțională…”

Europa Liberă: Și dizolv Parlamentul.

Victor Puşcaş: „…Dizolv Parlamentul și organizăm alegeri noi. Iată despre ce este vorba. De ce nu se acceptă aceste mecanism care au fost testate de viață?”

Europa Liberă: Poate, ei consideră aceasta un haos?

Victor Puşcaş: „Nu, nu este un haos”.

Europa Liberă: Această procedură este stipulată în Constituție.

Victor Puşcaş: „Este o procedură care este gândită și funcționează timp de zeci de ani. Cunosc mai multe Constituții în care există un astfel de mecanism. De aceea, mai întâi executați mecanismul, procedura, iar apoi adresați-vă la Curtea Constituțională. Doar autorii acestei adresări și reprezentanții Partidului Democrat nu vor accepta că aceasta este o presiune. Nu știu cum ei o privesc, însă, pornind de la opiniile specialiștilor în drept constituțional și de la cele ale politicienilor, nimeni nu este de acord cu această adresare la Curtea Constituțională”.

Europa Liberă: Da.

Victor Puşcaş: „Nu este de acord. Dacă cineva este de acord, spuneți-mi pentru a face un comentariu”.

Europa Liberă: Prima dată toată lumea a apreciat unilateral această adresare. Dacă, de obicei, părerile sunt împărțite, în cazul acesta nimeni nu a înțeles cum a fost posibilă apariția acestei adresări. Ei bine. Aș vrea să vorbim puțin despre relația dintre puterea judiciară, ca o ramură a puterii, și puterea politică. Aici am în vedere puterea legislativă și executivă pe care propun să o numim drept una politică...

Victor Puşcaş: „Corect...”

Europa Liberă: Dacă ați descrie acum relația dintre puterea judiciară și cea politică, cum ați caracteriza aceasta?

Victor Puşcaş: „Aș zice că relațiile sunt proaste”.

Europa Liberă: Dar cum trebuie ele să fie?

Victor Puşcaş: „Deci, uitați-vă, cum acționa acea componență a Curții Constituționale în care am activat eu. Domnul Voronin a adresat o scrisoare către Curtea Constituțională cu sfatul de a examina o singură adresare. Ce a făcut Curtea Constituțional? A rugat Curtea Constituțională, pe colegii mei, să condamnăm acțiunile domnului Voronin...”

Europa Liberă: Ca o intervenție.

Victor Puşcaş: „…Ca o intervenție. Această adresare a fost considerată drept o intervenție în lucrul Curții Constituționale.

Judecătorul este independent, însă această independență nu înseamnă că el zboară în ceruri. Judecătorul este un membru al societății ...

Astfel trebuie să acționeze toți judecători din instanțele de judecată generale. Dar uitați-vă, ce se întâmplă. Judecătorul este independent, însă această independență nu înseamnă că el zboară în ceruri. Judecătorul este un membru al societății, un om care trăiește cu aceleași probleme ca și acei care muncesc în câmp, la fabrici și uzine etc.”

Europa Liberă: Practica arată că judecătorii noștri nu trăiesc cu aceleași probleme.

Victor Puşcaş: „Cu aceleași probleme...”

Europa Liberă: Când vedem declarațiile lor de venituri.

Victor Puşcaş: „În presă scria că am o casă la țară, este moștenirea de la mama mea, o casă construită încă în 1920. Mie trebuie să-mi dea medalie pentru că realizez porunca cântăreților noștri care zic că casa părintească nu se vinde. În perioada sovietică a existat o lege: casa care a rămas drept moștenire trebuie luată în moștenire timp de 12 luni. Acum sunt alte timpuri, am intrat în economia de piață, totul trebuie să fie legal, iar restul nu trebuie să intereseze pe nimeni”.

Europa Liberă: Ce ați recomanda componenței actuale a Curții Constituționale și celor care se adresează la Curtea Constituțională?

Victor Puşcaş: „Curtea Constituțională s-a opus atunci când a fost pusă problema ca cetățenii să aibă dreptul de a se adresa la Curtea Constituțională. La noi cetățenii încă nu au acest drept. Curtea Constituțională a făcut un abuz de autoritate atunci când a afirmat

Nimeni nu cunoaște mai bine durerea cetățeanului decât el însuși...

că toate instanțele de judecată pot să se adreseze, nu doar Curtea Supremă de Justiție, dar trebuie de oferit această posibilitate și cetățenilor. Nimeni nu cunoaște mai bine durerea cetățeanului decât el însuși. Și atunci când el, în loc să plece la Strassbourg și să cheltuie o grămadă de bani și de timp...”

Europa Liberă: Inclusiv banii noștri dacă el câștigă cauza.

Victor Puşcaş: „…Dacă pierde Republica Moldova, sunt niște sume enorme care trec pe umerii noștri. De aceea trebuie creată posibilitatea ca noi să ne putem adresa la Curtea Constituțională”.

Europa Liberă: Dar ce sfat ați da celor care se adresează la Curtea Constituțională, în primul rând reprezentanților partidelor politice?

Victor Puşcaş: „Să urmeze litera Constituției. Bineînțeles, trebuie să credem organelor de justiție și judecătorilor. Puterea legislativă deține în mâinile sale bugetul și determină regulile de comportament al fiecărui cetățean din societate. Puterea executivă ține în mâinile sale sabia și împarte, să zicem, valorile materiale. Iar puterea judiciară nu are nici una, nici alta. În componența puterii judiciare se află mai puțin pericol pentru puterea politică. M-ați înțeles?”

Europa Liberă: V-am înțeles. Sper că ați fost înțeles și de către judecători, și de către acei care se adresează la Curtea Constituțională, și de acei care se află în Parlament, inclusiv, în Parlamentul ales pe 24 februarie. Vă mulțumesc, domnule Pușcaș. Cred că această lecție de jurisprudență a fost astăzi utilă pentru noi toți. Vă mulțumesc mult!

Victor Puşcaş: „Vă mulțumesc!”

Europa Liberă: Iar noi ne vom auzi și ne vom vedea exact peste o lună pe undele postului de radio „Europa Liberă”. Vă doresc toate cele bune.

Opinia dvs.

Arată comentarii

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG