Tribunalul Bucureşti a admis înregistrarea Partidului Civic Maghiar. Transindex relatează despre cea dintâi conferinţă de presă a noii formaţiuni. Preşedintele interimar al PCM, Szász Jenő, şi-a deschis discursul declarând că aşteaptă să fie felicitat de liderul UDMR, Markó Béla. Asta aşa, pentru reuşita de a crea un partid rival. După care şi-a exprimat speranţa că va înfrânge UDMR la locale. Asta deşi noul partid are în mânecă un singur candidat-forte pentru primăria din Târgu Mureş, care nu este altul decât fostul fotbalist, mai apoi selecţioner Ladislau Bölöni. Care antrenează acum în Dubai şi nu are habar despre vreo candidatură.
Háromszék felicită constituirea PCM, amintind că, în 2004, UDMR a reuşit să împiedice participarea adversarilor la alegerile locale şi parlamentare. Fondatorii noii formaţiuni au demarat încă din 2005 procesul înregistrării; le-a luat doi ani să adune cele 25.000 de semnături necesare. Tribunalul s-a pronunţat după mai multe înfăţişări: înregistrarea a fost contestată de mai multe persoane fizice şi juridice.
Dar care sunt obiectivele partidului şi ce segment al electoratului doreşte să atragă? – se întreabă editorialistul de la Nyugati Jelen. Din declaraţiile liderilor reiese că scopul principal este realizarea autonomiei secuieşti. În programul propriu-zis nu mai apare această ţintă. Şi, oricum, de ce ar fi interesaţi votanţii maghiari de prin alte zone ale ţării de aspiraţiile autonomiste ale secuilor ?
Krónika remarcă: înregistrarea PCM reprezintă doar primul pas. Cel de-al doilea trebuie făcut la alegerile locale, unde noua formaţiune poate concura cu UDMR. Dar la parlamentare nu mai merge: cele două formaţiuni trebuie să negocieze o alianţă. Liderul UDMR, Markó Béla, zice însă că-i vine destul de greu să negocieze cu o formaţiune care s-a constituit ca alternativă la UDMR.
Într-un interviu din Új Magyar Szó, senatorul UDMR, Eckstein-Kovács Péter atenţionează: în orice caz, va fi greu. Dacă cele două formaţiuni vor încheia o alianţă, vor trebui să atingă un prag electoral de opt la sută. Ceea ce, la drept vorbind, nu e o ţintă tocmai realistă.
Şi tot din Új Magyar Szó: CNSAS îşi închide porţile? Ziarul comentează verdictul Curţii Constituţionale, care declară neconstituţională legea după care funcţionează organismul de mai bine de şapte ani. Şi iată reacţiile politicienilor: Corneliu Vadim Tudor şi Dan Voiculescu jubilează, Emil Boc vorbeşte deja despre o nouă lege a lustraţiei, Markó Béla propune adoptarea unei ordonanţe de guvern, pe baza căreia CNSAS poate funcţiona chiar şi neconstituţional, iar premierul Călin Popescu Tărcieanu promite să împiedice dizolvarea organismului.
Ce altceva mai fac politicienii? După Népújság, ei adună bani cu orice preţ, în prag de campanie electorală. Comentatorul ziarului îl dă exemplu pe ministrul finanţelor, Varujan Vosganian. Ministrul a elaborat un proiect prin care taxele actelor de vânzare-cumpărare nu le vor mai reveni administraţiilor locale, ci vor intra direct în bugetul de stat. Un alt exemplu îl oferă Háromszék, care disecă problema taxei de înmatriculare auto. Care, pare-se, suferă repetate metamorfoze, după care îngroaşă bugetul sub denumirea „taxă de mediu”.
Szabadság anunţă: după câţiva ani de discuţii, dar mai ales discursuri, după un vot, un vot de blam, un referendum şi multe altele, parlamentarii reîncep discutarea proiectului privind votul măcar parţial uninominal.
În acelaşi timp, Allgemeine Deutsche Zeitung comentează cel mai recent Eurobarometru. Din care reiese: doar 9 % dintre români sunt interesaţi de politică. Faţă de 16 %, acu’ doi ani.
Háromszék felicită constituirea PCM, amintind că, în 2004, UDMR a reuşit să împiedice participarea adversarilor la alegerile locale şi parlamentare. Fondatorii noii formaţiuni au demarat încă din 2005 procesul înregistrării; le-a luat doi ani să adune cele 25.000 de semnături necesare. Tribunalul s-a pronunţat după mai multe înfăţişări: înregistrarea a fost contestată de mai multe persoane fizice şi juridice.
Dar care sunt obiectivele partidului şi ce segment al electoratului doreşte să atragă? – se întreabă editorialistul de la Nyugati Jelen. Din declaraţiile liderilor reiese că scopul principal este realizarea autonomiei secuieşti. În programul propriu-zis nu mai apare această ţintă. Şi, oricum, de ce ar fi interesaţi votanţii maghiari de prin alte zone ale ţării de aspiraţiile autonomiste ale secuilor ?
Krónika remarcă: înregistrarea PCM reprezintă doar primul pas. Cel de-al doilea trebuie făcut la alegerile locale, unde noua formaţiune poate concura cu UDMR. Dar la parlamentare nu mai merge: cele două formaţiuni trebuie să negocieze o alianţă. Liderul UDMR, Markó Béla, zice însă că-i vine destul de greu să negocieze cu o formaţiune care s-a constituit ca alternativă la UDMR.
Într-un interviu din Új Magyar Szó, senatorul UDMR, Eckstein-Kovács Péter atenţionează: în orice caz, va fi greu. Dacă cele două formaţiuni vor încheia o alianţă, vor trebui să atingă un prag electoral de opt la sută. Ceea ce, la drept vorbind, nu e o ţintă tocmai realistă.
Şi tot din Új Magyar Szó: CNSAS îşi închide porţile? Ziarul comentează verdictul Curţii Constituţionale, care declară neconstituţională legea după care funcţionează organismul de mai bine de şapte ani. Şi iată reacţiile politicienilor: Corneliu Vadim Tudor şi Dan Voiculescu jubilează, Emil Boc vorbeşte deja despre o nouă lege a lustraţiei, Markó Béla propune adoptarea unei ordonanţe de guvern, pe baza căreia CNSAS poate funcţiona chiar şi neconstituţional, iar premierul Călin Popescu Tărcieanu promite să împiedice dizolvarea organismului.
Ce altceva mai fac politicienii? După Népújság, ei adună bani cu orice preţ, în prag de campanie electorală. Comentatorul ziarului îl dă exemplu pe ministrul finanţelor, Varujan Vosganian. Ministrul a elaborat un proiect prin care taxele actelor de vânzare-cumpărare nu le vor mai reveni administraţiilor locale, ci vor intra direct în bugetul de stat. Un alt exemplu îl oferă Háromszék, care disecă problema taxei de înmatriculare auto. Care, pare-se, suferă repetate metamorfoze, după care îngroaşă bugetul sub denumirea „taxă de mediu”.
Szabadság anunţă: după câţiva ani de discuţii, dar mai ales discursuri, după un vot, un vot de blam, un referendum şi multe altele, parlamentarii reîncep discutarea proiectului privind votul măcar parţial uninominal.
În acelaşi timp, Allgemeine Deutsche Zeitung comentează cel mai recent Eurobarometru. Din care reiese: doar 9 % dintre români sunt interesaţi de politică. Faţă de 16 %, acu’ doi ani.