Curtea Constituţională - fără discuţii, protagonist al săptămânii. Krónika zice aşa: Dacă Curtea consideră că CNSAS funcţionează ilegal, măi să fie. Încet-încet, oricum piere interesul faţă de trecutul recent. A crescut deja o generaţie pentru care regimul ceauşist este deja istorie.
Editorialistul săptămânalului Erdélyi Riport remarcă amar: n-ar fi crezut că decizia referitoare la CNSAS rămâne fără ecou. Exceptând, poate, protestul anemic al organizaţiilor civile, care au căzut în capcană, cerând demisia sau demiterea judecătorilor Curţii Constituţionale.
Guvernul a înlesnit treaba CNSAS – un titlu cu timbru optimist din Allgemeine Deutsche Zeitung. În articol se remarcă: chiar şi aşa, cu puterile restrânse, CNSAS i-ar putea deranja pe unii.
Hargita Népe: fără îndoială, legea de funcţionare a CNSAS avea hibe majore. Cum se face totuşi că acestea au rămas ascunse timp de ani de zile? Şi cum se face că, nici după 18 ani, nu ni se oferă un răspuns clar la întrebarea de bun simţ: cine a turnat-o pe tanti Bözsi?
S-a creat un precedent – constată Nyugati Jelen. Unul de-a dreptul periculos. Ce ne facem dacă, peste câţiva ani, Curtea Constituţională se trezeşte că tratatele de aderare la NATO sau la UE sunt neconstituţionale?
Din Népújság: Am văzut şi am trăit destule în ultimii ani; ne-am familiarizat şi cu cele mai murdare jocuri politice. Ne-am considerat căliţi, am crezut că nu ne mai poate surprinde nimic. Decizia Curţii Constituţionale ne-a izbit însă. Apropo, dacă CNSAS a funcţionat ilegal sau, mă rog, neconstituţional, toate deciziile sau, măr rog, verdictele sale sunt lovite de nulitate?
Új Magyar Szó disecă o altă decizie a Curţii Constituţionale: cea referitoare la Norica Nicolai. Aşadar, preşedintele are dreptul să refuze o singură dată învestirea persoanei nominalizate de premier. Dar ce de numai o dată? Ce putere mai e aceea pe care o poţi exercita o singură dată? Şi la ce se referă, de fapt, verdictul Curţii? Să înţelegem că Norica Nicolai nu mai poate fi ministru niciodată? Premierul o poate nominaliza din nou? Mâine, poimâine sau peste trei luni? Editorialistul ziarului aduce aminte de decizia pe care Curtea a luat-o cu nici un an urmă, în contextul nominalizării lui Adrian Cioroianu la funcţia de ministru de externe. Pe atunci, Curtea, mai împăciuitoare, zicea aşa: preşedintele nu are dreptul de a refuza o nominalizare, dar poate solicita alta. Să ne înţelegem bine: Constituţia nu prevede că preşedintele ar putea refuza vreo nominalizare. Precum nu prevede nici contrariul. Acum întrebarea este: există vreo diferenţă între „a avea dreptul de a cere ceva” şi „a avea drept de veto”? Şi dacă da: care o fi aceea?
Din Szabadság: dacă cineva nu ar fi observat, Curtea Constituţională a avansat în poziţia de personaj principal în viaţa politică. Ceea ce este cel puţin ciudat. Mai tranşant, tot în Szabadság: Curtea Constituţională ar putea avea rolul decisiv în războiul dintre palate. Ceea ce este cel puţin îngrijorător.
Un scenariu fantezist, prezentat în Háromszék: un for suprem se întruneşte în mare taină. Dezbate ce dezbate, după care emite un comunicat: s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a Constituţiei.
Editorialistul săptămânalului Erdélyi Riport remarcă amar: n-ar fi crezut că decizia referitoare la CNSAS rămâne fără ecou. Exceptând, poate, protestul anemic al organizaţiilor civile, care au căzut în capcană, cerând demisia sau demiterea judecătorilor Curţii Constituţionale.
Guvernul a înlesnit treaba CNSAS – un titlu cu timbru optimist din Allgemeine Deutsche Zeitung. În articol se remarcă: chiar şi aşa, cu puterile restrânse, CNSAS i-ar putea deranja pe unii.
Hargita Népe: fără îndoială, legea de funcţionare a CNSAS avea hibe majore. Cum se face totuşi că acestea au rămas ascunse timp de ani de zile? Şi cum se face că, nici după 18 ani, nu ni se oferă un răspuns clar la întrebarea de bun simţ: cine a turnat-o pe tanti Bözsi?
S-a creat un precedent – constată Nyugati Jelen. Unul de-a dreptul periculos. Ce ne facem dacă, peste câţiva ani, Curtea Constituţională se trezeşte că tratatele de aderare la NATO sau la UE sunt neconstituţionale?
Din Népújság: Am văzut şi am trăit destule în ultimii ani; ne-am familiarizat şi cu cele mai murdare jocuri politice. Ne-am considerat căliţi, am crezut că nu ne mai poate surprinde nimic. Decizia Curţii Constituţionale ne-a izbit însă. Apropo, dacă CNSAS a funcţionat ilegal sau, mă rog, neconstituţional, toate deciziile sau, măr rog, verdictele sale sunt lovite de nulitate?
Új Magyar Szó disecă o altă decizie a Curţii Constituţionale: cea referitoare la Norica Nicolai. Aşadar, preşedintele are dreptul să refuze o singură dată învestirea persoanei nominalizate de premier. Dar ce de numai o dată? Ce putere mai e aceea pe care o poţi exercita o singură dată? Şi la ce se referă, de fapt, verdictul Curţii? Să înţelegem că Norica Nicolai nu mai poate fi ministru niciodată? Premierul o poate nominaliza din nou? Mâine, poimâine sau peste trei luni? Editorialistul ziarului aduce aminte de decizia pe care Curtea a luat-o cu nici un an urmă, în contextul nominalizării lui Adrian Cioroianu la funcţia de ministru de externe. Pe atunci, Curtea, mai împăciuitoare, zicea aşa: preşedintele nu are dreptul de a refuza o nominalizare, dar poate solicita alta. Să ne înţelegem bine: Constituţia nu prevede că preşedintele ar putea refuza vreo nominalizare. Precum nu prevede nici contrariul. Acum întrebarea este: există vreo diferenţă între „a avea dreptul de a cere ceva” şi „a avea drept de veto”? Şi dacă da: care o fi aceea?
Din Szabadság: dacă cineva nu ar fi observat, Curtea Constituţională a avansat în poziţia de personaj principal în viaţa politică. Ceea ce este cel puţin ciudat. Mai tranşant, tot în Szabadság: Curtea Constituţională ar putea avea rolul decisiv în războiul dintre palate. Ceea ce este cel puţin îngrijorător.
Un scenariu fantezist, prezentat în Háromszék: un for suprem se întruneşte în mare taină. Dezbate ce dezbate, după care emite un comunicat: s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a Constituţiei.