Serviciul de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse în acţiune la Tallin
Saptamina trecută un fost inalt funcţionar în ministerul apărarii de la Tallin, Herman Simm a fost condamnat la 12 ani şi jumătate de închisoare şi la daune în valoare de aproape 1 milion şi jumatate de euro pentru că a spionat pentru Rusia. Simm a fost seful Autorităţii Naţionale pentru Securitate şi a trimis Moscovei documente clasificate ale Aliantei Nord Atlantice .Operaţiunile au avut loc, nu in perioada Razboiului Rece ci intre 1995 şi 2008, data la care a fost arestat. Mai grav, scrie corespondentul nostru Ahto Lobiakas, cazul, unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria NATO, ridică serioase semne de întrebare în legătură cu încrederea pe care o pot avea ţările NATO vechi in alianţă, in noii veniţi din Europa Centrala şi de Rasarit.
Herman Simm a fost condamnat pentru înaltă trădare, dar ceea ce îngrijoreaza cel mai mult în acest caz, atit la sediul NATO cit şi la Tallin, este impactul real al activităţilor spionului Rusiei. Simm a avut acces la majoritatea secretelor aliantei şi a cunoscut dinăuntru multe din modalitatile ei de lucru. Procurorul general al Estoniei, Norman Aas: "Herman Simm a adunat şi a oferit Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse între 1995 şi data arestării sale, septembrie anul trecut, secrete ale NATO totalizînd citeva sute de documente".
Printre acestea, scrie corespondentul nostru, citind surse militare estone, informatii despre planurile defensive ale NATO pentru forţele armate estone in eventualitatea unui atac pe flancul cel mai vulnerabil al Aliantei. Deşi la sediul NATO de la Bruxelles, corespondentul nostru nu a putut obtine mai multe informatii despre caz, un purtator de cuvînt al NATO a spus ca „ Alianta ia cazul foarte grav”.
După arestarea lui Simm, oficialităţi ale NATO au mers la Tallin, pentru a investiga situaţie, dar rezultatele investigaţiei nu au fost facute publice. Perioada in care Simm a dat cele mai multe informaţii a fost între 2004 şi 2006. După această data el a fost mutat într-o altă funcţie, iar la inceputul anului 2008 s-a pensionat. Se crede ca el nu a avut acces la planurile de aparare ale Estoniei in fata unui atac cibernetic, planuri puse la punct dupa atacul cibernetic impotriva Estoniei din 2007. La fel se crede ca spionul rus nu a avut acces nici la planurile defensive anti racheta americane din Europa şi nici la problemele de aparare legate de razboiul din Georgia din vara acestui an.
Ceea ce informatiile sale au compromis, sint partial sistemele de comunicare intre sediul NATO de la Bruxelles şi ţările membre ale aliantei. Pe de altă parte, scrie corespondentul nostru, tari ale aliantei precum Statele Unite, Marea Britanie, Franta si Germania, ţari care au importante servicii de contrainformatii, continuă să păstreze o oarecare „carantină” a informatiilor foarte sensibile fata de noii membri ai NATO. Cazul Simm, întăreşte convingerea multora din NATO că în ţările din fostul bloc sovietic nu se poate avea încredere totală in primul rînd din cauza coruptiei, a sistemelor lor juridice şubrede şi a „legaturilor periculoase” cu trecutul comunist.
Timp de peste 10 ani politia estona nu s-a intrebat de unde are Simm bani pentru o viata de lux, o multime de proprietati si vacante exotice frecvente. Contactul sau a fost Serghei Jakovlev, alias un antreprenor portughez Antonio de Jesus Amorett Graf, rezident la Madrid şi cel căruia Simm i-a dat informatiile pină in 2002. Potrivit revistei franceze „ Le Nouvel Observateur”, Jakovlev ar fi arestat şi ar putea fi schimbat cu un agent occidental prins in Rusia.
Ce spune Simm ? El declara că a fost recrutat de KGB incă înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice, şi după independenta Estoniei a fost un agent „ adormit”, cum li se spune, pînă in 1995 cînd a fost contactat de succesorul KGB-ului pentru informatii externe SVR. El spune că ar fi fost şantajat, dar autoritatile estone, citate si de britanicul The Economist, cred ca de fapt a fost vorba de invidie si ambitia de a ramine colonel, un grad pe care il avea in armata sovietică şi pe care l-a pierdut dupa independenta Estoniei.
Cazul Simm a şocat Estonia, ţara ce se considera una dintre cele mai „curate” din punct de vedere al relaţiei sale cu trecutul comunist. Cazul arata că ideea unei rupturi defintive cu trecutul a fost o iluzie, in ciuda faptului că in serviciul public au apărut atit de multe chipuri noi, oameni tineri. Corespondentul nostru aminteşte că premierul de la Tallin Andrus Ansip a fost un funcţionar de rang inalt in Estonia sovietiă, ministrul de interne Jueri Pihl este, ca şi Simm un produs al sistemului sovietic,iar reprezentatul Estoniei in Comisia Eropeana, Siim Kallas a făcut parte şi el, in anii 80, din nomenclatura sovietică estona.
Herman Simm a fost condamnat pentru înaltă trădare, dar ceea ce îngrijoreaza cel mai mult în acest caz, atit la sediul NATO cit şi la Tallin, este impactul real al activităţilor spionului Rusiei. Simm a avut acces la majoritatea secretelor aliantei şi a cunoscut dinăuntru multe din modalitatile ei de lucru. Procurorul general al Estoniei, Norman Aas: "Herman Simm a adunat şi a oferit Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse între 1995 şi data arestării sale, septembrie anul trecut, secrete ale NATO totalizînd citeva sute de documente".
Printre acestea, scrie corespondentul nostru, citind surse militare estone, informatii despre planurile defensive ale NATO pentru forţele armate estone in eventualitatea unui atac pe flancul cel mai vulnerabil al Aliantei. Deşi la sediul NATO de la Bruxelles, corespondentul nostru nu a putut obtine mai multe informatii despre caz, un purtator de cuvînt al NATO a spus ca „ Alianta ia cazul foarte grav”.
După arestarea lui Simm, oficialităţi ale NATO au mers la Tallin, pentru a investiga situaţie, dar rezultatele investigaţiei nu au fost facute publice. Perioada in care Simm a dat cele mai multe informaţii a fost între 2004 şi 2006. După această data el a fost mutat într-o altă funcţie, iar la inceputul anului 2008 s-a pensionat. Se crede ca el nu a avut acces la planurile de aparare ale Estoniei in fata unui atac cibernetic, planuri puse la punct dupa atacul cibernetic impotriva Estoniei din 2007. La fel se crede ca spionul rus nu a avut acces nici la planurile defensive anti racheta americane din Europa şi nici la problemele de aparare legate de razboiul din Georgia din vara acestui an.
Ceea ce informatiile sale au compromis, sint partial sistemele de comunicare intre sediul NATO de la Bruxelles şi ţările membre ale aliantei. Pe de altă parte, scrie corespondentul nostru, tari ale aliantei precum Statele Unite, Marea Britanie, Franta si Germania, ţari care au importante servicii de contrainformatii, continuă să păstreze o oarecare „carantină” a informatiilor foarte sensibile fata de noii membri ai NATO. Cazul Simm, întăreşte convingerea multora din NATO că în ţările din fostul bloc sovietic nu se poate avea încredere totală in primul rînd din cauza coruptiei, a sistemelor lor juridice şubrede şi a „legaturilor periculoase” cu trecutul comunist.
Timp de peste 10 ani politia estona nu s-a intrebat de unde are Simm bani pentru o viata de lux, o multime de proprietati si vacante exotice frecvente. Contactul sau a fost Serghei Jakovlev, alias un antreprenor portughez Antonio de Jesus Amorett Graf, rezident la Madrid şi cel căruia Simm i-a dat informatiile pină in 2002. Potrivit revistei franceze „ Le Nouvel Observateur”, Jakovlev ar fi arestat şi ar putea fi schimbat cu un agent occidental prins in Rusia.
Ce spune Simm ? El declara că a fost recrutat de KGB incă înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice, şi după independenta Estoniei a fost un agent „ adormit”, cum li se spune, pînă in 1995 cînd a fost contactat de succesorul KGB-ului pentru informatii externe SVR. El spune că ar fi fost şantajat, dar autoritatile estone, citate si de britanicul The Economist, cred ca de fapt a fost vorba de invidie si ambitia de a ramine colonel, un grad pe care il avea in armata sovietică şi pe care l-a pierdut dupa independenta Estoniei.
Cazul Simm a şocat Estonia, ţara ce se considera una dintre cele mai „curate” din punct de vedere al relaţiei sale cu trecutul comunist. Cazul arata că ideea unei rupturi defintive cu trecutul a fost o iluzie, in ciuda faptului că in serviciul public au apărut atit de multe chipuri noi, oameni tineri. Corespondentul nostru aminteşte că premierul de la Tallin Andrus Ansip a fost un funcţionar de rang inalt in Estonia sovietiă, ministrul de interne Jueri Pihl este, ca şi Simm un produs al sistemului sovietic,iar reprezentatul Estoniei in Comisia Eropeana, Siim Kallas a făcut parte şi el, in anii 80, din nomenclatura sovietică estona.