Uniunea Europeană urmează să lanseze oficial programul destinat unui grup de şase ţări post sovietie
Cel mai ambitios efort al Uniunii Europene destinat ţărilor de pe teritorioul fostei Uniunii Sovietice, Parteneriatul Estic, este în pericol. Oficialităţi de la Bruxelles spun ca Rusia a lansat o actiune de contraofensiva menita sa distruga, sau daca nu , măcar sa dauneze grav proiectul pregatit pentru 6 republici ex sovietice, spune corespondentul nostru Ahto Lobiakas.
Moldova este, cum se stie, parte a acestui proiect si, se mai stie iarasi, oficialităţi de rang inalt de la Chisinau - de la preşedintele Vladimir Voronin si pina la ministrul moldovean de externe Andrei Statan - au primit cu circumspectie propunerea avansata de Uniunea Europeana in cadrul acestui Parteneriat estic. In afară de Moldova, in Parteneriatul Estic sint cuprinse Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaijan si Belarus. Proiectul european caută sa intărească relaţia acestor ţări cu Uniunea Europeana şi sa slăbeasca influenţa Moscovei in zonă, cosiderata de Kremlin timp de peste jumtate de secol, ca parte a zonei sale de influenţă.
Corespondentul nostru scrie ca Moscova exercita presiuni masive asupra Moldovei, Belarusului si Armeniei, ţări considerate cele mai vulnerabile dintre cele 6 destinatare ale programului Uniunii Europene. Dar nici situatia celorlalte 3 nu e mai simpla. Scenariul de coşmar al liderilor Uniunii este ca la reuniunea la virf de la Praga, din 7 mai, sa aibă în faţă lideri care susţin interesele Rusiei şi care acţioneaza ca atare. Riscul cel mai mare este reprezentat de Belarus, spune corespondentul nostru, pentru ca Aleksandr Lukashenka deşi a răspuns pozitiv faţă de deschiderea arata de Uniunea Europeana, continuă să fie un conducator extrem de imprevizibil. Moscova ii cere insistent să recunoască independenţa celor doua regiuni separatiste ale Georgiei Abhazia si Osetia de Sud, recunoscute pină acum doar de Rusia si Nicaragua.
Corespondentul nostru spune că un oficial de la Bruxelles a evaluat sansele Minskului de a recunoste independenta celor doua regiuni la un procentaj de 70 la 30. Cel mai rau scenariu imaginat de oficialii de la Bruxelles ar fi ca aceasta recunoastere sa aibă loc chiar inainte de summitul de la Praga. In aceasta eventualitate, preşedintele Georgiei Mikail Saakashvili ar refuza invitatia de a participa la reuniune, asa cum a şi avertizat. Rusia ar reusi astfel sa creeze o importanta falie intre cele 6 ţări cu care Uniunea vrea sa aibă relatii mai apropiate. Ahto Lobiajas mai spune si ca situatia Ucrainei, nu este nici ea prea simpla mai cu seama din cauza instabilitatii sale politice si situatiei sale extrem de dificile economic.
Uniunea Europeana a cerut tarilor din acest program sa urmeze calea politicii externe a Bruxelles-ului si, dupa razboiul dintre Rusia si Georgia, sa nu recunoasca independenta celor 2 regiuni separatiste ale Georgiei. Rusia le cere tocmai sa le recunoasca si, crede corespondentul nostru, Bruxelles-ul va trebui sa investeasca serios daca vrea să obţină de la ele ce şi-a dorit. Moldova, Armemia şi Azerbaijanul vor merge pe calea europeana daca Uniunea Europeana reuşeste să le ofere ceva concret. Or, discuţiile din cadrul Uniunii sint foarte aprinse pe acest subiect si exista o diviziune limpede si la nivelul celor 27 de tari ale Uniunii.
Diviziunile sint legate desigur de bani, care nu sint niciodata suficienţi pentru toate proiectele, dar si de strategii şi valori. In timp ce tarile din Estul si Nordul Uniunii pun mai mult accent pe promovarea democraţiei, pe reforme si pe incurajarea economiei de piaţă, ţarile din partea occidentala a Uniunii, prefera pragmatismul şi orientarea politicii externe a Uniunii spre un calcul de echilibrare a intereselor in regiune si pe o uniune politica in cadrul UE.
Saptaminile pina la summitul de la Praga sunt hotărîtoare pentru cum vor evolua aceste tensiuni. Sint foarte puţini politicieni şi oficiali ai Uniunii cărora le pasa sau pot să vadă şi mai departe de aceassta data de 7 mai, crede corespondentul Europei Libere pe probleme europene, Ahto Lobiajas.
Moldova este, cum se stie, parte a acestui proiect si, se mai stie iarasi, oficialităţi de rang inalt de la Chisinau - de la preşedintele Vladimir Voronin si pina la ministrul moldovean de externe Andrei Statan - au primit cu circumspectie propunerea avansata de Uniunea Europeana in cadrul acestui Parteneriat estic. In afară de Moldova, in Parteneriatul Estic sint cuprinse Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaijan si Belarus. Proiectul european caută sa intărească relaţia acestor ţări cu Uniunea Europeana şi sa slăbeasca influenţa Moscovei in zonă, cosiderata de Kremlin timp de peste jumtate de secol, ca parte a zonei sale de influenţă.
Corespondentul nostru scrie ca Moscova exercita presiuni masive asupra Moldovei, Belarusului si Armeniei, ţări considerate cele mai vulnerabile dintre cele 6 destinatare ale programului Uniunii Europene. Dar nici situatia celorlalte 3 nu e mai simpla. Scenariul de coşmar al liderilor Uniunii este ca la reuniunea la virf de la Praga, din 7 mai, sa aibă în faţă lideri care susţin interesele Rusiei şi care acţioneaza ca atare. Riscul cel mai mare este reprezentat de Belarus, spune corespondentul nostru, pentru ca Aleksandr Lukashenka deşi a răspuns pozitiv faţă de deschiderea arata de Uniunea Europeana, continuă să fie un conducator extrem de imprevizibil. Moscova ii cere insistent să recunoască independenţa celor doua regiuni separatiste ale Georgiei Abhazia si Osetia de Sud, recunoscute pină acum doar de Rusia si Nicaragua.
Corespondentul nostru spune că un oficial de la Bruxelles a evaluat sansele Minskului de a recunoste independenta celor doua regiuni la un procentaj de 70 la 30. Cel mai rau scenariu imaginat de oficialii de la Bruxelles ar fi ca aceasta recunoastere sa aibă loc chiar inainte de summitul de la Praga. In aceasta eventualitate, preşedintele Georgiei Mikail Saakashvili ar refuza invitatia de a participa la reuniune, asa cum a şi avertizat. Rusia ar reusi astfel sa creeze o importanta falie intre cele 6 ţări cu care Uniunea vrea sa aibă relatii mai apropiate. Ahto Lobiajas mai spune si ca situatia Ucrainei, nu este nici ea prea simpla mai cu seama din cauza instabilitatii sale politice si situatiei sale extrem de dificile economic.
Uniunea Europeana a cerut tarilor din acest program sa urmeze calea politicii externe a Bruxelles-ului si, dupa razboiul dintre Rusia si Georgia, sa nu recunoasca independenta celor 2 regiuni separatiste ale Georgiei. Rusia le cere tocmai sa le recunoasca si, crede corespondentul nostru, Bruxelles-ul va trebui sa investeasca serios daca vrea să obţină de la ele ce şi-a dorit. Moldova, Armemia şi Azerbaijanul vor merge pe calea europeana daca Uniunea Europeana reuşeste să le ofere ceva concret. Or, discuţiile din cadrul Uniunii sint foarte aprinse pe acest subiect si exista o diviziune limpede si la nivelul celor 27 de tari ale Uniunii.
Diviziunile sint legate desigur de bani, care nu sint niciodata suficienţi pentru toate proiectele, dar si de strategii şi valori. In timp ce tarile din Estul si Nordul Uniunii pun mai mult accent pe promovarea democraţiei, pe reforme si pe incurajarea economiei de piaţă, ţarile din partea occidentala a Uniunii, prefera pragmatismul şi orientarea politicii externe a Uniunii spre un calcul de echilibrare a intereselor in regiune si pe o uniune politica in cadrul UE.
Saptaminile pina la summitul de la Praga sunt hotărîtoare pentru cum vor evolua aceste tensiuni. Sint foarte puţini politicieni şi oficiali ai Uniunii cărora le pasa sau pot să vadă şi mai departe de aceassta data de 7 mai, crede corespondentul Europei Libere pe probleme europene, Ahto Lobiajas.