La summitul de la Strasbourg a fost elaborat un nou concept strategic al Alianţei Atlantice
La Strasbourg şi Kehl s-a incheiat reuniunea la virf a Aliantei Nord Atlantice, cu conferinte de presa ale liderilor celor 28 de ţari NATO. Reuniunea a aniversat 60 de ani de existenta a NATO si liderii ţărilor membre au decis in unanimitate ca viitorul secretar general al aliantei sa fie premierul danez Anders Fogh Rasmussen. El il va inlocui, la sfirşitul lunii iulie pe actualul secretar general Jaap de Hoop Scheffer. Potrivit agentiei France Presse, premierul Turciei Regep Tayyip Erdogan s-a lăsat convins să voteze in favoarea premierului danez de argumentele expuse de preşedintele american Barack Obama.
Liderii din statele NATO au căzut de acord să sprijine noua strategie amricana in Afganistan. Presedintele Frantei Nicolas Sarkozy, cancelara Germaniei Angela Merkel si premierul Marii Britanii Gordon Brown au declarat că Alianta nu isi poate permite să piardă confruntarea cu talibanii din Afganistan, dar că este nevoie ca si guvernul de la Kabul, al presedintelui Hamid Karzai să înţeleagă că Alianta se afla in aceasta tara tocmai pentru a impune domnia legii si respectarea drepturilor omului şi ca acest lucru trebuie asumat de liderii afgani.
Potrivit agentiei Associated Press, o oficialitate americana de rang inalt care calatoreşte cu preşedintele Obama a declarat ca administratia de la Casa Alba se aşteapta ca in saptaminile viitoare ţările NATO să anunţe cu cite trupe noi vor contribui la operaţiunile aliantei din Afganistan. Purtatorul de cuvint al Casei Albe, Robert Gibbs este citat cu declaraţia ca preşedintele american este incintat că ţările NATO au promis sa trimita inca 5 mii de soldati in Afganistan, care vor antrena politia afgana si vor asigurara securitatea alegerilor prezidentiale viitoare. Potrivit sursei citate, Marea Britanie a promis ca trimite 900 de militari, Germania 600 şi Spania tot 600. Italia si Franta au promis şi ele suplimentarea efectivelor. Statele Unite au anunţat trimiterea a inca 21 de mii de militari.
Unul din punctele importante ale summitului a fost legat de relaţia NATO cu Rusia, relatii deteriorate grav in urma razboiului Rusiei impotriva Georgiei din vara trecuta.
Preşedintele american Barak Obama a salutat admiterea Croaţiei si Albaniei în NATO si a precizat că uşile Aliantei vor ramine deschise tarilor care indeplinesc condiţiile de aderare si care pot contribui, la stabilitatea aliantei.
In cursul serii se aşteaptă redactarea unei declaratii finale care va lansa oficial crearea unui nou concept strategic pentru NATO, sau o foaie de parcus care sa defineasca rolul NATO in noul context internaţional, misiunile sale şi modul de funcţionare. Un document similar a fost intocmit si acum 10 ani.
Liderii din statele NATO au căzut de acord să sprijine noua strategie amricana in Afganistan. Presedintele Frantei Nicolas Sarkozy, cancelara Germaniei Angela Merkel si premierul Marii Britanii Gordon Brown au declarat că Alianta nu isi poate permite să piardă confruntarea cu talibanii din Afganistan, dar că este nevoie ca si guvernul de la Kabul, al presedintelui Hamid Karzai să înţeleagă că Alianta se afla in aceasta tara tocmai pentru a impune domnia legii si respectarea drepturilor omului şi ca acest lucru trebuie asumat de liderii afgani.
Potrivit agentiei Associated Press, o oficialitate americana de rang inalt care calatoreşte cu preşedintele Obama a declarat ca administratia de la Casa Alba se aşteapta ca in saptaminile viitoare ţările NATO să anunţe cu cite trupe noi vor contribui la operaţiunile aliantei din Afganistan. Purtatorul de cuvint al Casei Albe, Robert Gibbs este citat cu declaraţia ca preşedintele american este incintat că ţările NATO au promis sa trimita inca 5 mii de soldati in Afganistan, care vor antrena politia afgana si vor asigurara securitatea alegerilor prezidentiale viitoare. Potrivit sursei citate, Marea Britanie a promis ca trimite 900 de militari, Germania 600 şi Spania tot 600. Italia si Franta au promis şi ele suplimentarea efectivelor. Statele Unite au anunţat trimiterea a inca 21 de mii de militari.
Unul din punctele importante ale summitului a fost legat de relaţia NATO cu Rusia, relatii deteriorate grav in urma razboiului Rusiei impotriva Georgiei din vara trecuta.
Preşedintele american Barak Obama a salutat admiterea Croaţiei si Albaniei în NATO si a precizat că uşile Aliantei vor ramine deschise tarilor care indeplinesc condiţiile de aderare si care pot contribui, la stabilitatea aliantei.
In cursul serii se aşteaptă redactarea unei declaratii finale care va lansa oficial crearea unui nou concept strategic pentru NATO, sau o foaie de parcus care sa defineasca rolul NATO in noul context internaţional, misiunile sale şi modul de funcţionare. Un document similar a fost intocmit si acum 10 ani.