Interviu cu Anneli Ute Gabanyi, cercetător la Institutul German pentru Relații Internaționale și de Securitate
Sloganul stabilitatii, cu care comunistii au castigat alegerile din aceasta duminica alegerile din Republica Moldova, aminteste sloganul „liniste si securitate” fluturat de partidul condus de Ion Iliescu in alegerile din 1990 din Romania, constata Anneli Ute Gabanyi, cercetatoare la Institutul german pentru Relatii Internationale si de Securitate.
Speriati de spectrul crizei sau al unui razboi, vii in amintire dupa evenimentele din Georgia de anul trecut si cu care au fost amenintati in cazul unei schimbari radicale, oamenii au ales realitatile existente in locul incertitudinii, lucru de inteles intr-un fel, iar opozitia n-a reusit sa convinga tocmai electoratul pe care au mizat comunistii – cel mai putin instruit, in varsta, din mediul rural – imbunat cu daruri electorale pe ultima suta de metri ai campaniei, adica pensiile ridicate si-au facut de asemenea efectul, crede cercetatoarea cermana invitata sa comenteze rezultatul alegerilor din 5 aprilie in editia speciala a emisiunii „Moldova la ora 7”.
La randul sau, Paul Strutzescu, presedintele Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului din Moldova, e de parere ca, cadrul legal favorabil pe care partidul de guvernamant si l-a creat inainte de alegeri, precum si un sir intreg de alte aspecte negative ale acestei campanii electorale, lipseste acest scrutin de calificativul unor alegeri libere si corecte, chiar daca, strict formal, el s-a desfasurat in limitele legii.
Anneli Ute Gabanyi s-a raliat parerii lui Paul Strutzescu, accentuand dreptul pe care legislatia moldoveneasca i-l ofera presedintelui tarii de a se implica activ in lupta electorala. „S-a vazut foarte clar ca o populatie care isi mai doreste un „tatuc” si care se implica atat de activ in lupta electorala, poate sa devina un factor care aduce cel putin 10 procente in plus”, a precizat ea.
Chiar daca o eventuala destabilizare a situatiei sociale ca urmare a unui posibil scrutin repetat, nu este, in opinia d-nei Anneli Ute Gabanyi, in beneficiul Republicii Moldova, cercetătoarea s-a declarat speriata de idealul unui Parlament stabil al presedintelui Vladimir Voronin. „Trebuie sa fim constienti de faptul ca democratia inseamna si posibilitatea coalizarii tuturor partidelor democratice, iar punerea de acord a programelor, chiar si foarte diferite dupa cum se vede din practica unor coalitii mari cum ar fi cea din Germania din momentul de fata dintre partidele crestine si cel social-democrat, acest lucru trebuie sa fie posibil in principiu. Pe cand ideea de a desprinde indivizi din garnitura unor partide democratice mi se pare destul de periculoasa”, a mai spus Anneli Ute Gabanyi cu referinta la declaratiile facute aseara de liderul comunistilor, care spunea că partidul sau nu are nevoie de aliante, decat poate ocazionale, si ca isi va gasi voturile lipsa pentru alegerea noului presedinte, daca a avea nevoie din ele, tratand nu cu partidele, ci cu unii deputati in particular dintre cei care au ajuns in noul Parlament pe listele acestor partide.
Solicitati de Europa Libera, liderii a trei partide de opozitie vizate – Liberal, Liberal Democrat si Alianta Moldova Noastra – au exclus, de altfel, orice posibilitate a unor disfunctii sau dezertari din randurile lor.
Speriati de spectrul crizei sau al unui razboi, vii in amintire dupa evenimentele din Georgia de anul trecut si cu care au fost amenintati in cazul unei schimbari radicale, oamenii au ales realitatile existente in locul incertitudinii, lucru de inteles intr-un fel, iar opozitia n-a reusit sa convinga tocmai electoratul pe care au mizat comunistii – cel mai putin instruit, in varsta, din mediul rural – imbunat cu daruri electorale pe ultima suta de metri ai campaniei, adica pensiile ridicate si-au facut de asemenea efectul, crede cercetatoarea cermana invitata sa comenteze rezultatul alegerilor din 5 aprilie in editia speciala a emisiunii „Moldova la ora 7”.
La randul sau, Paul Strutzescu, presedintele Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului din Moldova, e de parere ca, cadrul legal favorabil pe care partidul de guvernamant si l-a creat inainte de alegeri, precum si un sir intreg de alte aspecte negative ale acestei campanii electorale, lipseste acest scrutin de calificativul unor alegeri libere si corecte, chiar daca, strict formal, el s-a desfasurat in limitele legii.
Anneli Ute Gabanyi s-a raliat parerii lui Paul Strutzescu, accentuand dreptul pe care legislatia moldoveneasca i-l ofera presedintelui tarii de a se implica activ in lupta electorala. „S-a vazut foarte clar ca o populatie care isi mai doreste un „tatuc” si care se implica atat de activ in lupta electorala, poate sa devina un factor care aduce cel putin 10 procente in plus”, a precizat ea.
Chiar daca o eventuala destabilizare a situatiei sociale ca urmare a unui posibil scrutin repetat, nu este, in opinia d-nei Anneli Ute Gabanyi, in beneficiul Republicii Moldova, cercetătoarea s-a declarat speriata de idealul unui Parlament stabil al presedintelui Vladimir Voronin. „Trebuie sa fim constienti de faptul ca democratia inseamna si posibilitatea coalizarii tuturor partidelor democratice, iar punerea de acord a programelor, chiar si foarte diferite dupa cum se vede din practica unor coalitii mari cum ar fi cea din Germania din momentul de fata dintre partidele crestine si cel social-democrat, acest lucru trebuie sa fie posibil in principiu. Pe cand ideea de a desprinde indivizi din garnitura unor partide democratice mi se pare destul de periculoasa”, a mai spus Anneli Ute Gabanyi cu referinta la declaratiile facute aseara de liderul comunistilor, care spunea că partidul sau nu are nevoie de aliante, decat poate ocazionale, si ca isi va gasi voturile lipsa pentru alegerea noului presedinte, daca a avea nevoie din ele, tratand nu cu partidele, ci cu unii deputati in particular dintre cei care au ajuns in noul Parlament pe listele acestor partide.
Solicitati de Europa Libera, liderii a trei partide de opozitie vizate – Liberal, Liberal Democrat si Alianta Moldova Noastra – au exclus, de altfel, orice posibilitate a unor disfunctii sau dezertari din randurile lor.