Impresii culese la un For al întreprinderilor mici și mijlocii
Ministerul Finanţelor a cerut să fie micşorate cu 20 la sută alocaţiile de la bugetul central către bugetele locale. Motivul - din cauza crizei economice încasările bugetare s-au micşorat. În ciuda dezminţirilor oficiale de până acum, criza afectează serios economia Moldovei. În afară de micşorarea transferurilor din străinătate, datele pentru primul trimestru al anului arată că exporturile au scăzut cu aproximativ 20 la sută, importurile cu 30, producţia industrială cu 25, iar şomajul a crescut cu 55 la sută. Cum se descurcă întreprinderile din Moldova în condiţiile crizei economice?
După ce s-au convins că vor trebui să faca faţă crizei economice, fără sprijin de la Guvern, mi-au povestit mai mulţi patroni, pe care i-am întîlnit azi la un For al întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova, au încercat să se descurce pe cont propriu.
Silvia Lazur conduce o fabrică privată la Basarabeasca. Ea zice că a fost nevoita sa reduca în jumătate preţurile la produse ca să nu dea faliment, însă, oricum se descurcă dificil: ”ca producător în Moldova e greu să exişti, dar ne străduim să ne ţînem cît de cît, ca să nu cădem la fund. E uşor de lepădat şi de plecat peste hotare, dar noi ne străduim să dăm la oameni de lucru. Dacă Guvernul ne-ar da o piaţă de desfacere, pentru că acum arenda e scumpă la persoane private, ar fi extraordinar pentru producători.”
Polina Căpăţînă, proprietara unei fabrici de pîine din satul Podgoreni, raionul Orhei, spune că a început să producă şi crupe, numai ca să îşi salveze afacerea: „trebuie să fie un ministru care să ne tragă atenţie, să ne protejeze. În fiecare raion să fie un centru de colectare a producţiei, să ne uşureze trecerea peste hotare pe care nu o avem.”
Criza economică o resimt şi întreprinderi mai mari, am aflat de la Angela Şestacova, manager comercial la fabrica de textile Intercentre Lux din Tiraspol, care are 1500 de angajaţi: ”Ne descurcăm foarte greu pentru că avem cumpărători mai puţini. Dar criza abia a început. Cred că va fi mai dificil şi nu avem o strategie cum ar putea ieşi din criză. Deşi dorim o integrare economică dintre Moldova şi Transnistria, nu putem să vindem în dreapta Nistrului pentru că taxele vamale ne bat peste buzunar. Am avea mare nevoie de sprijin din partea Guvernului, indiferent că e de la Tiraspol sau Chişinău, mai ales de ajutor financiar. “
Deşi mediul de afaceri din Moldova e dificil, a spus azi într-o conferinţă de presă, directorul general al companiei Lafarge Ciment Moldova, Frederic Aubet, s-ar putea ca în 2009 lucrurile să revină la normalitate.
„Situaţia economică este furtunoasă. Urmare a crizei globale, a avut loc o schimbare a condiţiilor de piaţă şi noi încercăm să ne conformăm acestor schimbări. Situaţia, care în special în domeniul construcţiilor este dificilă, a fost creată în mare măsură datorită declinului economic din Ucraina şi Federaţia Rusă. Preţurile la produse şi volumele de vânzări sunt mai mici. Însă compania nu a recurs la disponibilizarea în masă a lucrătorilor.Situaţia dificilă în construcţii nu cred că va dura la nesfărşit. Vreau să rămîn optimist.” a concluzionat directorul Lafarge in Moldova.
Ca să evite impactul crizei, fabrica de ciment de la Rezina a redus costurile şi cheltuielile, optimizând achiziţiile, iar între timp, se vor reduce şi investiţiile.
După ce s-au convins că vor trebui să faca faţă crizei economice, fără sprijin de la Guvern, mi-au povestit mai mulţi patroni, pe care i-am întîlnit azi la un For al întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova, au încercat să se descurce pe cont propriu.
Silvia Lazur conduce o fabrică privată la Basarabeasca. Ea zice că a fost nevoita sa reduca în jumătate preţurile la produse ca să nu dea faliment, însă, oricum se descurcă dificil: ”ca producător în Moldova e greu să exişti, dar ne străduim să ne ţînem cît de cît, ca să nu cădem la fund. E uşor de lepădat şi de plecat peste hotare, dar noi ne străduim să dăm la oameni de lucru. Dacă Guvernul ne-ar da o piaţă de desfacere, pentru că acum arenda e scumpă la persoane private, ar fi extraordinar pentru producători.”
Polina Căpăţînă, proprietara unei fabrici de pîine din satul Podgoreni, raionul Orhei, spune că a început să producă şi crupe, numai ca să îşi salveze afacerea: „trebuie să fie un ministru care să ne tragă atenţie, să ne protejeze. În fiecare raion să fie un centru de colectare a producţiei, să ne uşureze trecerea peste hotare pe care nu o avem.”
Criza economică o resimt şi întreprinderi mai mari, am aflat de la Angela Şestacova, manager comercial la fabrica de textile Intercentre Lux din Tiraspol, care are 1500 de angajaţi: ”Ne descurcăm foarte greu pentru că avem cumpărători mai puţini. Dar criza abia a început. Cred că va fi mai dificil şi nu avem o strategie cum ar putea ieşi din criză. Deşi dorim o integrare economică dintre Moldova şi Transnistria, nu putem să vindem în dreapta Nistrului pentru că taxele vamale ne bat peste buzunar. Am avea mare nevoie de sprijin din partea Guvernului, indiferent că e de la Tiraspol sau Chişinău, mai ales de ajutor financiar. “
Deşi mediul de afaceri din Moldova e dificil, a spus azi într-o conferinţă de presă, directorul general al companiei Lafarge Ciment Moldova, Frederic Aubet, s-ar putea ca în 2009 lucrurile să revină la normalitate.
„Situaţia economică este furtunoasă. Urmare a crizei globale, a avut loc o schimbare a condiţiilor de piaţă şi noi încercăm să ne conformăm acestor schimbări. Situaţia, care în special în domeniul construcţiilor este dificilă, a fost creată în mare măsură datorită declinului economic din Ucraina şi Federaţia Rusă. Preţurile la produse şi volumele de vânzări sunt mai mici. Însă compania nu a recurs la disponibilizarea în masă a lucrătorilor.Situaţia dificilă în construcţii nu cred că va dura la nesfărşit. Vreau să rămîn optimist.” a concluzionat directorul Lafarge in Moldova.
Ca să evite impactul crizei, fabrica de ciment de la Rezina a redus costurile şi cheltuielile, optimizând achiziţiile, iar între timp, se vor reduce şi investiţiile.