Interviu cu Arcadie Barbăroșie (Institutul de Politici Publice)
Pana a putea beneficia de tote avantajele pe care le ofera Parteneriatul Estic, autoritatile de la Chisinau trebuie sa solutioneze criza politica din Republica Moldova, sustine directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbarosie.
“Desigur, aceasta initiativa a Uniunii Europene, Parteneriatul Estic, care vine sa aprofundeze cadrul existent deja, politica de vecinatate a Uniunii Europene, creaza noi conditii si pentru solutionarea crizei politice din Republica Moldova. Daca partidele politice, si se pare ca asa este cel putin in declaratii, sustin acest Parteneriat, ele trebuie sa se aseze la masa de dialog si sa incerce sa solutioneze criza, desigur cu ajutorul institutiilor europene”, a precizat Barbarosie. In acelasi timp, el a fost de acord, aceasta initiativa obliga Uniunea Europeana sa monitorizeze si conditioneze respectarea drepturilor omului si libertatilor democratice de catre statele incluse in Partereneriatul Estic, inclusiv Republica Moldova.
In alt context, directorul IPP a remarcat ca Rusia trateaza Parteneriatul Estic ca pe o tentativa a Uniunii Europene de a diminua influenta Moscovei in fostele republici sovietice, intentie dezmintita de oficialitatile de la Bruxelles. Rusia se simte, de fapt, amenintata nu de o extindere a zonei de influenta occidentale spatiul postsovietic, ci de extinderea zonei de stabilitate politica si economica, de democratie si respectare a drepturilor omului in regiune, pe care le poate stimula Uniunea Europeana, dar care vor limita capacitatea Moscovei de a dirija procesele politice din fostele republici sovietice, e de parare Arcadie Barbarosie.
Absenta presedintelui in exercitiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, de la summitul inaugural al Parteneriatului de la Praga, se explica insa, in opinia lui Barbarosie, nu doar prin presiunile Moscovei, ci si prin faptul ca mandatul sau a expirat.
Cat priveste incurajarea reformelor democratice, printr-o eventuala liberalizare a regimului de vize de exemplu, sau oferta aderarii chiar, intr-o perspectiva mai indepartata, directorul IPP spune ca fiecare dintre statele incluse in Parteneriatul Estic, deci si Moldova, sunt cele care trebuie sa faca mai intai dovada responsabilitatii si vor fi tratate diferentiat, in functie de succesele ce le inregistreaza in realizarea angajamentelor pe care si le-au asumat in relatia lor cu Uniunea Europeana.
“Desigur, aceasta initiativa a Uniunii Europene, Parteneriatul Estic, care vine sa aprofundeze cadrul existent deja, politica de vecinatate a Uniunii Europene, creaza noi conditii si pentru solutionarea crizei politice din Republica Moldova. Daca partidele politice, si se pare ca asa este cel putin in declaratii, sustin acest Parteneriat, ele trebuie sa se aseze la masa de dialog si sa incerce sa solutioneze criza, desigur cu ajutorul institutiilor europene”, a precizat Barbarosie. In acelasi timp, el a fost de acord, aceasta initiativa obliga Uniunea Europeana sa monitorizeze si conditioneze respectarea drepturilor omului si libertatilor democratice de catre statele incluse in Partereneriatul Estic, inclusiv Republica Moldova.
In alt context, directorul IPP a remarcat ca Rusia trateaza Parteneriatul Estic ca pe o tentativa a Uniunii Europene de a diminua influenta Moscovei in fostele republici sovietice, intentie dezmintita de oficialitatile de la Bruxelles. Rusia se simte, de fapt, amenintata nu de o extindere a zonei de influenta occidentale spatiul postsovietic, ci de extinderea zonei de stabilitate politica si economica, de democratie si respectare a drepturilor omului in regiune, pe care le poate stimula Uniunea Europeana, dar care vor limita capacitatea Moscovei de a dirija procesele politice din fostele republici sovietice, e de parare Arcadie Barbarosie.
Absenta presedintelui in exercitiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, de la summitul inaugural al Parteneriatului de la Praga, se explica insa, in opinia lui Barbarosie, nu doar prin presiunile Moscovei, ci si prin faptul ca mandatul sau a expirat.
Cat priveste incurajarea reformelor democratice, printr-o eventuala liberalizare a regimului de vize de exemplu, sau oferta aderarii chiar, intr-o perspectiva mai indepartata, directorul IPP spune ca fiecare dintre statele incluse in Parteneriatul Estic, deci si Moldova, sunt cele care trebuie sa faca mai intai dovada responsabilitatii si vor fi tratate diferentiat, in functie de succesele ce le inregistreaza in realizarea angajamentelor pe care si le-au asumat in relatia lor cu Uniunea Europeana.