Jurnaliştii au semnalat plusul de coerenţă a actualei guvernări ca şi incapacitatea de a ieşi din lentoarea reformismului gradual care ne-a frânat grav dezvoltarea în deceniul trecut...
2 mai 2001
Actualitatea (Comentariu: Ion Bogdan Lefter).
Mass media în noua legislatură.
„În istoria celor două decenii postcomuniste, presa a jucat roluri foarte importante. Ca în orice democraţie...
Presa românească s-a schimbat mult în aceşti ani. Faţă de începutul anilor ʼ90, arată astăzi ca peste tot în lumea civilizată: dinamică, variată, policromă, cu o contribuţie majoră la funcţionarea democraţiei, a întregii societăţi.
Pe acest fundal, merită examinate noutăţile ultimei perioade, ale celor câteva luni de când şi presa a intrat într-un nou ciclu electoral.
În urmă au rămas trei etape mari: la începutul anilor ʼ90, fostele ziare naţionale Scânteia, transformată în Adevărul şi Scânteia Tineretului devenit Tineretul Liber ca şi unicul post de televiziune, cel de stat, au tras tare în favoarea FSN-ului post revoluţionar. Adică a preluării puterii politico-economice de către eşaloanele inferioare ale fostului aparat.
Militantism pro-democratic şi pro-occidental a făcut doar România Liberă, căreia i s-au alăturat publicaţiile noi...
Posturile noi de radio FM, axate pe muzică, nu au avut influenţă politică. Radio România a evoluat în schimb rapid spre informaţie şi analiză.
În faza a doua, către mijlocul anilor ʼ90, aproape toată presa s-a radicalizat politic împotriva PDSR-ului care dusese sistemul clienterar până la culmi mafiote şi antireformiste care nu mai putea fi suportate. În 1996, acest val mediatic devastator a contribuit la prima rotaţie politică din România post comunistă. Doar televiziunea de stat a rămas să sprijine puterea PDSR-istă...
În faza a treia, noile posturi de televiziune, urcate pe primele locuri în preferinţele publicului şi mai ales ziarele, consolidate financiar, au aplicat aceleaşi tiruri devastatoare coaliţiei pro-occidentale care preluase puterea. I-au taxat drastic erorile şi au compromis-o, ignorându-i pe nedrept meritele şi acţiunile pozitive...
Ne aflăm acum la debutul unei a patra etape: presa îşi caută încă rolul. Schemele psihologice şi de mentalitate după care a funcţionat până acum, comunism-anticomunist, pro-occidental-neocomunism au căzut în desuetudine... Nici continuarea mecanică a atitudinii critice faţă de guvernanţi nu mai are acelaşi sens... Deocamdată, jurnaliştii au semnalat plusul de coerenţă a actualei guvernări, mult mai omogene ca şi, pe celălalt talger, incapacitatea de a ieşi din lentoarea reformismului gradual care ne-a frânat grav dezvoltarea în deceniul trecut...