Interviu cu Dan Alexe, corespondent la Bruxelles
Cand vorbim de politica avem impresia ca vorbim de un domeniu adresat exclusiv barbatilor. Aşa începe un articol pe care l-am găsit zilele trecute pe internet. Acelasi lucru se întamplă cand vorbim de şefi de stat. Aceasta funcţie pare a fi destinată bărbaţilor. şi totuşi, zeci de femei au condus zeci de state, uneori mai bine decît bărbaţii. Dar, cîte femei au devenit şefi de stat în ultimul secol? Cîte nume vă vin în minte?
în ultimii ani, ideea de a avea în fruntea ţării o femeie ca preşedinte, a început să prindă contur. Asta o arată multe sondaje internaţionale. În plus, sunt destul de mulţi care cred că o femeie ar fi mult mai calificată pentru funcţia de şef de stat. Aşa creşede, se pare, şi partidul comuniştilor care a preluat guvernarea după alegerile din 5 aprilie şi care a propus-o ieri la funcţia de preşedinte al Moldovei pe fostul premier, Zinaida Greceanîi.
Pentru liderul comunistilor, Vladimir Voronin, Zinaida Greceanii este candidatul ideal, citez” onesta, corecta, destoinica si un bun economist”. Pentru opoziţie însă, candidata nu e cea mai potrivită.
Despre femeile în funcţii de şef de stat, despre calităţile lor vom discuta acum cu Dan Alexe, corespondentul nostru la Bruxelles, expert pe probleme europene.
Elena Cioina: Dan, ar fi o femeie, o soluţie, pentru Republica Moldova? Asta chiar dacă opoziţia are nevoie de alegeri anticipate cu tot dinadinsul şi a declarat că nu va susţine pe nimeni de la comunişti, indiferent că e femeie sau bărbat?
Dan Alexe: Eu aş spune că depinde în primul rînd de natura regimului. Sigur Republuca Moldova fiind un sistem politic de tip prezidenţial, sau, mă rog, semiprezidenţial, o femeie ar putea avea o oarecare influenţă asupra sistemului. Moldova e o ţară cum e Franţa, unde preşedintele are mari puteri, însă nu trebuie să dăm o valoare în sine faptului că o femeie deţine această funcţie prezidenţială. În Germania sau în Italia, de exemplu, funcţia de preşedinte este pur onorifică. În Germania preşedintele nu are nici o putere, în schimb şefa Guvernului actual, Angela Merkel poate exercita o reală influienţă şi are atribuţii care în Moldova i-ar reveni preşedintelui.
Elena Cioina: Dar Moldova e o ţară parlamentară.
Dan Alexe: Da, dar sistemul funcţionează printr-un fel de tradiţie cumulată. Ştim foarte bine că textele legii au o valoare nominală şi practica are o valoare imediată. O femeie în fruntea statului nu ar însemna neapărat democraţie, cred eu. Ajunge să ne uităm la America de Sud, unde s-au înşirat cele mai multe femei la cîrma unor state şi vedem ţări precum Argentina, Nicaragua, Panama, Ecuador, Bolivia au avut femei ca preşedinte şi aceste ţări sînt departe de a fi socotite democraţii.
Elena Coina: Să presupunem că doamna Greceannîi nu este cea mai democrată candidatură, dar poate este candidatura care poate să menţină stabilitatea atît cea economică cît şi cea politică? Fiind considerată una dintre mai bune economiste….
Dan Alexe: Este un atu desigur, dar nu cred că un sistem complicat cum e Moldova, complicat economic şi politic şi social poate fi rezolvat de o singură persoană. Nu cred că trebuie să ne focalizăm pe idee că va veni cineva providenţial, pe de-asupra încărcat cu această valenţă pozitivă teoretic sau aşa e văzută în ochii jumătăţi pozitive a populaţiei, o femeie la putere. O femeie la putere, chiar dacă e economistă de valoare, nu cred că va putea schimba ceva imediat. Să ne uităm în urmă cu cîteva luni sau săăptămîni la dezastrul unor ţări, mult mai democratice cum sunt Islanda sau chiar şi Ungaria, care s-au prăbuşit economic şi-au avut nevoie de un sprijin din afară. Nu cred că Moldova, condusă de o femeie, ar putea să prospere peste cîteva luni.
Elena Cioina: Şi atunci ar trebui să fie propus un bărbat?
Dan Alexe: Absolut deloc. Eu cred că nu e important să ne focalizăm pe cine conduce ţara. Cred că e mai important, dacă e să vorbim despre femei, să avem un sistem paritar, de pildă şi o adevărată echitate socială, politică, economică la niveluri mai coborîte, în Parlament, în ministere. E mult mai important asta, decît să avem la putere timp de 4 sau 5 ani o femeie.
Elena Cioina: Dan, dar din afară, cum arată doamna Greceanîi? Poata fi nominalizata candidatura unei persoane la functia de presedinte care a declarat public că e în stare să scoată poliţia în stradă să tragă în copiii şi tinerii care vor ieşi să protesteze? Are dreptul moral sa accepte această funcţie?
Dan Alexe: Nu e cunoscută doamna Greceannîi din afară şi nu cred că cineva va sări de bucurie să spună: “uitaţi-vă, Moldova e condusă de o femeie”. O femeie nu implică deloc democraţia chiar nici pentru femei.
Elena Cioina: în istoria conflictelor politice a existat o soluţie aproximativ similară în care o femeie să fi rezolvat o criză politică aşa cum e cea din Moldova acum sau alta şi mai gravă? Cum i-a reuşit, prin ce s-a impus?
Dan Alexe: Iarăşi trebuie să relativizăm şi să vedem situaţia respectivă. Au existat femei providenţiale sigur care şi astăzi au creat un fel de cult în jurul lor cum e Isabel Peron în Argentina, cum a fost într-o ţară atît de complicată cum e Sri Lanka, o persoană uluitoare cum a fost preşedinta, Ciandrica Cumaratunga, care a putut să ajungă la rezolvarea conflictului care astăzi e unul din cel mai sîngeros de pe planetă între singalezi şi tamîli, această preşedintă a creat în jurul ei un fel de aureolă şi rămîne în istorie ca fiind şi ca persoană care a fost, la rîndul ei, fiica a doi prim-miniştri. Atît tatăl ei, cît şi mama au fost premieri şi e prima persoană din istorie care şi-a numit mama prim-ministră, pe cînd e însăşi era preşedintă. Totuşi nu a putut să schimbe pînă la urmă situaţia pentru că încă odată nu depinde de o persoană providenţială un asemenea un sistem politic şi economic atît de complicat.
Elena Cioina: Reginele pot fi considerate şefi de stat?
Dan Alexe: Sigur că da. În Europa principatele-regate, Anglia, Danemarca, Olanda continuă să aibă în fruntea lor ca şef de stat nominal regine, însă regatele în care regii au adevărate puteri, cum e de pildă Belgia sau Luxemburgul pînă recent, sunt conduse de bărbaţi.
Elena Cioina: Dar dacă e punem punctul, prin ce ar cîştiga o femeie? Şarmul, cochetăria, frumuseţea, cît de mult o ajută aceste calităţi pe o femeie preşedinte să se menţină la putere?
Dan Alexe: Depinde de aşteptările populaţiei. Trebuie de fiecare să vedem care este natura acelei societăţi. Unele societăţi sunt mai patriarhale, altele sunt mai maciste. Putem să avem foarte mari surprize. De exemplu, nu ştiu cîtă lume îşi aminteşte că Franţa, de exemplu, ţara drepturilor omului, a acordat dreptul de vot femeilor abia după al Doilea Război Mondial, la 10 ani după Turcia sau o ţară atît de democratică cum este Elveţia a acordat dreptul de vot femeilor foarte tîrziu în 1971. E limpede că în asemenea societăţi o femeie nu ar fi putut să se impună politic decît după apariţia dreptului de vot. Ne aflăm într-o storie foarte recentă. Nu putem vorbi de o posibilitate ca o femeie să fi fost preşedintă înainte de al Doilea Război Mondial, iar în ţări democratice şi aici vorbesc de democraţiile occidentale prima oară cînd o femeie a ajuns preşedinte prin vot a fost în Islanda în 1980, deci totul este foarte recent chiar şi în Occident.
în ultimii ani, ideea de a avea în fruntea ţării o femeie ca preşedinte, a început să prindă contur. Asta o arată multe sondaje internaţionale. În plus, sunt destul de mulţi care cred că o femeie ar fi mult mai calificată pentru funcţia de şef de stat. Aşa creşede, se pare, şi partidul comuniştilor care a preluat guvernarea după alegerile din 5 aprilie şi care a propus-o ieri la funcţia de preşedinte al Moldovei pe fostul premier, Zinaida Greceanîi.
Pentru liderul comunistilor, Vladimir Voronin, Zinaida Greceanii este candidatul ideal, citez” onesta, corecta, destoinica si un bun economist”. Pentru opoziţie însă, candidata nu e cea mai potrivită.
Despre femeile în funcţii de şef de stat, despre calităţile lor vom discuta acum cu Dan Alexe, corespondentul nostru la Bruxelles, expert pe probleme europene.
Elena Cioina: Dan, ar fi o femeie, o soluţie, pentru Republica Moldova? Asta chiar dacă opoziţia are nevoie de alegeri anticipate cu tot dinadinsul şi a declarat că nu va susţine pe nimeni de la comunişti, indiferent că e femeie sau bărbat?
Dan Alexe: Eu aş spune că depinde în primul rînd de natura regimului. Sigur Republuca Moldova fiind un sistem politic de tip prezidenţial, sau, mă rog, semiprezidenţial, o femeie ar putea avea o oarecare influenţă asupra sistemului. Moldova e o ţară cum e Franţa, unde preşedintele are mari puteri, însă nu trebuie să dăm o valoare în sine faptului că o femeie deţine această funcţie prezidenţială. În Germania sau în Italia, de exemplu, funcţia de preşedinte este pur onorifică. În Germania preşedintele nu are nici o putere, în schimb şefa Guvernului actual, Angela Merkel poate exercita o reală influienţă şi are atribuţii care în Moldova i-ar reveni preşedintelui.
Elena Cioina: Dar Moldova e o ţară parlamentară.
Dan Alexe: Da, dar sistemul funcţionează printr-un fel de tradiţie cumulată. Ştim foarte bine că textele legii au o valoare nominală şi practica are o valoare imediată. O femeie în fruntea statului nu ar însemna neapărat democraţie, cred eu. Ajunge să ne uităm la America de Sud, unde s-au înşirat cele mai multe femei la cîrma unor state şi vedem ţări precum Argentina, Nicaragua, Panama, Ecuador, Bolivia au avut femei ca preşedinte şi aceste ţări sînt departe de a fi socotite democraţii.
Elena Coina: Să presupunem că doamna Greceannîi nu este cea mai democrată candidatură, dar poate este candidatura care poate să menţină stabilitatea atît cea economică cît şi cea politică? Fiind considerată una dintre mai bune economiste….
Dan Alexe: Este un atu desigur, dar nu cred că un sistem complicat cum e Moldova, complicat economic şi politic şi social poate fi rezolvat de o singură persoană. Nu cred că trebuie să ne focalizăm pe idee că va veni cineva providenţial, pe de-asupra încărcat cu această valenţă pozitivă teoretic sau aşa e văzută în ochii jumătăţi pozitive a populaţiei, o femeie la putere. O femeie la putere, chiar dacă e economistă de valoare, nu cred că va putea schimba ceva imediat. Să ne uităm în urmă cu cîteva luni sau săăptămîni la dezastrul unor ţări, mult mai democratice cum sunt Islanda sau chiar şi Ungaria, care s-au prăbuşit economic şi-au avut nevoie de un sprijin din afară. Nu cred că Moldova, condusă de o femeie, ar putea să prospere peste cîteva luni.
Elena Cioina: Şi atunci ar trebui să fie propus un bărbat?
Dan Alexe: Absolut deloc. Eu cred că nu e important să ne focalizăm pe cine conduce ţara. Cred că e mai important, dacă e să vorbim despre femei, să avem un sistem paritar, de pildă şi o adevărată echitate socială, politică, economică la niveluri mai coborîte, în Parlament, în ministere. E mult mai important asta, decît să avem la putere timp de 4 sau 5 ani o femeie.
Elena Cioina: Dan, dar din afară, cum arată doamna Greceanîi? Poata fi nominalizata candidatura unei persoane la functia de presedinte care a declarat public că e în stare să scoată poliţia în stradă să tragă în copiii şi tinerii care vor ieşi să protesteze? Are dreptul moral sa accepte această funcţie?
Dan Alexe: Nu e cunoscută doamna Greceannîi din afară şi nu cred că cineva va sări de bucurie să spună: “uitaţi-vă, Moldova e condusă de o femeie”. O femeie nu implică deloc democraţia chiar nici pentru femei.
Elena Cioina: în istoria conflictelor politice a existat o soluţie aproximativ similară în care o femeie să fi rezolvat o criză politică aşa cum e cea din Moldova acum sau alta şi mai gravă? Cum i-a reuşit, prin ce s-a impus?
Dan Alexe: Iarăşi trebuie să relativizăm şi să vedem situaţia respectivă. Au existat femei providenţiale sigur care şi astăzi au creat un fel de cult în jurul lor cum e Isabel Peron în Argentina, cum a fost într-o ţară atît de complicată cum e Sri Lanka, o persoană uluitoare cum a fost preşedinta, Ciandrica Cumaratunga, care a putut să ajungă la rezolvarea conflictului care astăzi e unul din cel mai sîngeros de pe planetă între singalezi şi tamîli, această preşedintă a creat în jurul ei un fel de aureolă şi rămîne în istorie ca fiind şi ca persoană care a fost, la rîndul ei, fiica a doi prim-miniştri. Atît tatăl ei, cît şi mama au fost premieri şi e prima persoană din istorie care şi-a numit mama prim-ministră, pe cînd e însăşi era preşedintă. Totuşi nu a putut să schimbe pînă la urmă situaţia pentru că încă odată nu depinde de o persoană providenţială un asemenea un sistem politic şi economic atît de complicat.
Elena Cioina: Reginele pot fi considerate şefi de stat?
Dan Alexe: Sigur că da. În Europa principatele-regate, Anglia, Danemarca, Olanda continuă să aibă în fruntea lor ca şef de stat nominal regine, însă regatele în care regii au adevărate puteri, cum e de pildă Belgia sau Luxemburgul pînă recent, sunt conduse de bărbaţi.
Elena Cioina: Dar dacă e punem punctul, prin ce ar cîştiga o femeie? Şarmul, cochetăria, frumuseţea, cît de mult o ajută aceste calităţi pe o femeie preşedinte să se menţină la putere?
Dan Alexe: Depinde de aşteptările populaţiei. Trebuie de fiecare să vedem care este natura acelei societăţi. Unele societăţi sunt mai patriarhale, altele sunt mai maciste. Putem să avem foarte mari surprize. De exemplu, nu ştiu cîtă lume îşi aminteşte că Franţa, de exemplu, ţara drepturilor omului, a acordat dreptul de vot femeilor abia după al Doilea Război Mondial, la 10 ani după Turcia sau o ţară atît de democratică cum este Elveţia a acordat dreptul de vot femeilor foarte tîrziu în 1971. E limpede că în asemenea societăţi o femeie nu ar fi putut să se impună politic decît după apariţia dreptului de vot. Ne aflăm într-o storie foarte recentă. Nu putem vorbi de o posibilitate ca o femeie să fi fost preşedintă înainte de al Doilea Război Mondial, iar în ţări democratice şi aici vorbesc de democraţiile occidentale prima oară cînd o femeie a ajuns preşedinte prin vot a fost în Islanda în 1980, deci totul este foarte recent chiar şi în Occident.