In Moldova se desfăşoară Săptămîna Naţională a Voluntariatului. Acţiunea a fost lansată în week-end de către Coalitia pentru promovarea legii si activitatilor de voluntariat“. Evenimentul are ca scop cresterea responsabilitatii civice în promovarea şi desfăşurarea activităţilor de voluntariat.
În ce măsură activitatea de voluntariat este populară în Moldova, aşa cum este de exemplu în Statele Unite, de unde anual ajung aici zeci de voluntari pentru care această activitate e practic o normă. Cine, cum şi cînd face voluntariat în cea mai săracă ţară din Europa? Ce se întîmplă cu legea voluntariatului, care zace în formă de proiect prin sertarele demnitarilor? La aceste şi alte întrebări o vom ruga să ne răspundă pe Antoniţa Fonari, director la Centrul de resurse "Tineri si Liberi".
Europa Libera: De ce ar trebuie activitatile de voluntariat sa fie reglementate de o lege?
Antonina Fonari: O lege, de fapt, arata un cadru mai specific pentru niste activitati, in special cand voluntariatul in Republica Moldova nu este incurajat, iar o lege ar incuraja acest lucru. Ar incuraja universitatile sa ia in consideratie pentru examenele de admitere anume persoanele care au facut voluntariat si asta-i incurajeaza pe tineri sa faca voluntariat, ar incuraja institutiile care fac angajari sa ia oameni care au facut voluntariat si mai sunt multe, multe exemple de acest gen. Ar incuraja organizatiile neguvernamentale sa fie mai responsabile cu voluntarii lor, de exemplu sa le ramburseze costurile pentru transport, pentru ca una este sa faci voluntariat si alta e sa suporti cheltuielile, sau in momentul in care voluntarii lucreaza mai mult de patru ore sa li se puna la dispozitie niste apa, niste biscuiti si un ceai.
Europa Libera: Si care ar fi atunci alte cateva din principalele prevederi ale acestui proiect, pe langa cele pe care le-ati enuntat adineaori?
Antonina Fonari: Mai este articolul 16 care spune ca ar trebui sa fie luata in consideratie experienta profesionala la angajare, dar si la atestare si promovare, mai este vorba ca din bugetul de stat sa fie alocati niste bani pentru programe de voluntariat, pentru ca ziceam ca trebuie rambursate costurile directe pentru voluntari. De obicei persoanele care au grija de voluntari ar trebui sa fie platite, pentru ca de fapt voluntarii trebuie intotdeauna organizati si coordonati de o persoana din interiorul unei organizatii si asta iti ia tot timpul. Pentru ca, de fapt, acestia sunt fi adolescenti, fie persoane in etate, ei au nevoie de un sistem de motivare, ei au nevoie de sedinte pentru a motiva munca lor. Deci este nevoie de un sistem foarte complex. Evident ca in Moldova exista o problema cu practica. Atunci cand pur si simplu esti undeva trimis sa faci practica sau important e sa aduci o semnatura ca ai facut-o. Prin acest proiect de lege ne-am dorit ca acest stagiu de practica sa fie unul cu adevarat care se realizeaza si studentii sa faca practica intr-o organizatie neguvernamentala. Daca, de exemplu, faci psihologia, sa faci stagiul de practica intr-un centru de prevenire a abuzului fata de copii. Chiar sa-l faci, ca voluntar.
Europa Libera: D-na Fonari, dar in acest caz de ce dureaza atat ca acest proiect sa devina lege? Exista vreo contradictie intre pozitia autorilor si cea a autoritatilor?
Antonina Fonari: Cred ca este vorba de un proces ciudat in foarte multe domenii din Republica Moldova, in special in domeniul politicii sociale. Si, de fapt, noi am nimerit asa, foarte ciudat, cu acest proiect de lege, pentru ca potrivit tuturor regulilor de advocacy si lobby timp de doi ani Coalitia pentru promovarea legii si a activitatilor de voluntariat a facut atat de mult. Inclusiv in anul trecut noi am implicat 15 deputati si nu cred ca o alta organizatie a implicat 15 deputati in activitati de voluntariat, publice, plus ca am lucrat cu acesti deputati la varianta finala de lege, cand am discutat-o. Asta este! Suntem in Republica Moldova si, din pacate, au fost anumite chestii de culise cu Ministerul Educatiei, care a fost foarte greoi in a lucra si a facut tot posibilul ca acest proiect de lege sa nu ajunga in Parlament la timp. Pentru ca ne intrebau deja deputatii: mai oameni buni ati facut atat de mult, ne-ati explicat ca este atat de util, ati facut o analiza cost-beneficiu a proiectului de lege si stiti ca foarte putin o fac, de ce nu ajunge in Parlament? Ne-a fost si noua foarte dificil sa intelegem. Cred ca ar trebui doamna Savga sa raspunda la aceast aintrebare, mai ales ca au fost doi ani ai tineretului pana acum.
Europa Libera: D-na Fonari, ce ar avea de invatat voluntarii nostri de la cei straini?
Antonina Fonari: Eu cred ca pot sa invete reciproc unii de la altii, pentru ca lucrand 14 ani in domeniul ONG am cunoscut in special foarte multi oameni din Corpul Pacii. Unii dintre ei mi-au ramas prieteni. Pe de alta parte, in organizatia in care am lucrat si in alte organizatii unde sunt presedinte de bord au trecut zeci de voluntari. Experientele sunt foarte diferite. Important e ca coordonatorii care lucreaza cu acesti voluntari sa faca schimb de experienta. Pentru ca coordonatorii promoveaza aceasta idee mai departe. Si atat cat acest coordonatori nu au o pozitie concreta si pentru totdeauna, voluntariatul nu este promovat. Nu se intampla lucruri prea multe la noi in Republica. De asta noi am si facut aceasta saptamana nationala a voluntariatului, ca sa invatam impreuna cu cat mai multe organizatii nonguvernamentale ce facem noi de fapt.
Europa Libera: Dar daca ar exista aceasta lege a voluntariatului, ar deveni acesta mai activ?
Antonina Fonari: Absolut! Pentru ca statul ar stimula, cei din universitati, cadrele didactice ar sti ca exista o lege si atunci noi am putea sa ne apropiem sa zicem ca aceasta lege trebuie pusa in aplicare si incurajati studentii sa faca voluntariat. Pentru ca, de fapt, foarte multi profesori si foarte multi parinti nu inteleg ce inseamna voluntariat si cat de benefic este pentru adolescenti. Pentru ca asta le dezvolta niste abilitati pe care la scoala, la facultate nu le inveti. In nici un caz. Inveti sa lucrezi in echipa, inveti ca sunt atat de multe probleme sociale pe care tu le poti rezolva si care pentru stat ar insemnea sa cheltuiasca niste bani ca sa rezolve acest eprobleme. Probleme sociale, a propos. Pentru ca, de exemplu, in Moldova contributia pe care o aduc organizatiile neguvernamentale, contribuind cu voluntari la munca care nu este platita de catre stat, este cam de 0,7 din PIB. Pentru ca orice munca, daca este retribuita, inseamna bani. Daca nu este retribuita si este facuta de voluntari, inseamna un castig pentru bugetul de stat.
În ce măsură activitatea de voluntariat este populară în Moldova, aşa cum este de exemplu în Statele Unite, de unde anual ajung aici zeci de voluntari pentru care această activitate e practic o normă. Cine, cum şi cînd face voluntariat în cea mai săracă ţară din Europa? Ce se întîmplă cu legea voluntariatului, care zace în formă de proiect prin sertarele demnitarilor? La aceste şi alte întrebări o vom ruga să ne răspundă pe Antoniţa Fonari, director la Centrul de resurse "Tineri si Liberi".
Europa Libera: De ce ar trebuie activitatile de voluntariat sa fie reglementate de o lege?
Antonina Fonari: O lege, de fapt, arata un cadru mai specific pentru niste activitati, in special cand voluntariatul in Republica Moldova nu este incurajat, iar o lege ar incuraja acest lucru. Ar incuraja universitatile sa ia in consideratie pentru examenele de admitere anume persoanele care au facut voluntariat si asta-i incurajeaza pe tineri sa faca voluntariat, ar incuraja institutiile care fac angajari sa ia oameni care au facut voluntariat si mai sunt multe, multe exemple de acest gen. Ar incuraja organizatiile neguvernamentale sa fie mai responsabile cu voluntarii lor, de exemplu sa le ramburseze costurile pentru transport, pentru ca una este sa faci voluntariat si alta e sa suporti cheltuielile, sau in momentul in care voluntarii lucreaza mai mult de patru ore sa li se puna la dispozitie niste apa, niste biscuiti si un ceai.
Europa Libera: Si care ar fi atunci alte cateva din principalele prevederi ale acestui proiect, pe langa cele pe care le-ati enuntat adineaori?
Antonina Fonari: Mai este articolul 16 care spune ca ar trebui sa fie luata in consideratie experienta profesionala la angajare, dar si la atestare si promovare, mai este vorba ca din bugetul de stat sa fie alocati niste bani pentru programe de voluntariat, pentru ca ziceam ca trebuie rambursate costurile directe pentru voluntari. De obicei persoanele care au grija de voluntari ar trebui sa fie platite, pentru ca de fapt voluntarii trebuie intotdeauna organizati si coordonati de o persoana din interiorul unei organizatii si asta iti ia tot timpul. Pentru ca, de fapt, acestia sunt fi adolescenti, fie persoane in etate, ei au nevoie de un sistem de motivare, ei au nevoie de sedinte pentru a motiva munca lor. Deci este nevoie de un sistem foarte complex. Evident ca in Moldova exista o problema cu practica. Atunci cand pur si simplu esti undeva trimis sa faci practica sau important e sa aduci o semnatura ca ai facut-o. Prin acest proiect de lege ne-am dorit ca acest stagiu de practica sa fie unul cu adevarat care se realizeaza si studentii sa faca practica intr-o organizatie neguvernamentala. Daca, de exemplu, faci psihologia, sa faci stagiul de practica intr-un centru de prevenire a abuzului fata de copii. Chiar sa-l faci, ca voluntar.
Europa Libera: D-na Fonari, dar in acest caz de ce dureaza atat ca acest proiect sa devina lege? Exista vreo contradictie intre pozitia autorilor si cea a autoritatilor?
Antonina Fonari: Cred ca este vorba de un proces ciudat in foarte multe domenii din Republica Moldova, in special in domeniul politicii sociale. Si, de fapt, noi am nimerit asa, foarte ciudat, cu acest proiect de lege, pentru ca potrivit tuturor regulilor de advocacy si lobby timp de doi ani Coalitia pentru promovarea legii si a activitatilor de voluntariat a facut atat de mult. Inclusiv in anul trecut noi am implicat 15 deputati si nu cred ca o alta organizatie a implicat 15 deputati in activitati de voluntariat, publice, plus ca am lucrat cu acesti deputati la varianta finala de lege, cand am discutat-o. Asta este! Suntem in Republica Moldova si, din pacate, au fost anumite chestii de culise cu Ministerul Educatiei, care a fost foarte greoi in a lucra si a facut tot posibilul ca acest proiect de lege sa nu ajunga in Parlament la timp. Pentru ca ne intrebau deja deputatii: mai oameni buni ati facut atat de mult, ne-ati explicat ca este atat de util, ati facut o analiza cost-beneficiu a proiectului de lege si stiti ca foarte putin o fac, de ce nu ajunge in Parlament? Ne-a fost si noua foarte dificil sa intelegem. Cred ca ar trebui doamna Savga sa raspunda la aceast aintrebare, mai ales ca au fost doi ani ai tineretului pana acum.
Europa Libera: D-na Fonari, ce ar avea de invatat voluntarii nostri de la cei straini?
Antonina Fonari: Eu cred ca pot sa invete reciproc unii de la altii, pentru ca lucrand 14 ani in domeniul ONG am cunoscut in special foarte multi oameni din Corpul Pacii. Unii dintre ei mi-au ramas prieteni. Pe de alta parte, in organizatia in care am lucrat si in alte organizatii unde sunt presedinte de bord au trecut zeci de voluntari. Experientele sunt foarte diferite. Important e ca coordonatorii care lucreaza cu acesti voluntari sa faca schimb de experienta. Pentru ca coordonatorii promoveaza aceasta idee mai departe. Si atat cat acest coordonatori nu au o pozitie concreta si pentru totdeauna, voluntariatul nu este promovat. Nu se intampla lucruri prea multe la noi in Republica. De asta noi am si facut aceasta saptamana nationala a voluntariatului, ca sa invatam impreuna cu cat mai multe organizatii nonguvernamentale ce facem noi de fapt.
Europa Libera: Dar daca ar exista aceasta lege a voluntariatului, ar deveni acesta mai activ?
Antonina Fonari: Absolut! Pentru ca statul ar stimula, cei din universitati, cadrele didactice ar sti ca exista o lege si atunci noi am putea sa ne apropiem sa zicem ca aceasta lege trebuie pusa in aplicare si incurajati studentii sa faca voluntariat. Pentru ca, de fapt, foarte multi profesori si foarte multi parinti nu inteleg ce inseamna voluntariat si cat de benefic este pentru adolescenti. Pentru ca asta le dezvolta niste abilitati pe care la scoala, la facultate nu le inveti. In nici un caz. Inveti sa lucrezi in echipa, inveti ca sunt atat de multe probleme sociale pe care tu le poti rezolva si care pentru stat ar insemnea sa cheltuiasca niste bani ca sa rezolve acest eprobleme. Probleme sociale, a propos. Pentru ca, de exemplu, in Moldova contributia pe care o aduc organizatiile neguvernamentale, contribuind cu voluntari la munca care nu este platita de catre stat, este cam de 0,7 din PIB. Pentru ca orice munca, daca este retribuita, inseamna bani. Daca nu este retribuita si este facuta de voluntari, inseamna un castig pentru bugetul de stat.