O societate civilă slabă, autorităţi care îngrădesc drepturile omului şi activitatea celor care militează pentru respectarea lor
Dusan Jovanovici avea 10 ani, locuia cu familia la Belgrad. Intr-o seară de toamnă a plecat să-şi cumpere un suc. N-a ajuns niciodata la magazinul din apropiere. Citeva minute după ce a plecat, tatal sau i-a gasit corpul neinsufleţit in apropierea casei. Fusese omorit în batai de un grup de skinheads. Dusan era rom. Totul se intimpla in urma cu 12 ani.
Nu s-au schimbat prea multe in bine in Balcani pentru romi, declara un barbat serviciului sud slavic al postului nostru de radio: „M-au atacat fără motiv şi m-au bătut măr. Am căzut pe jos si abia am reusit să ajung pină acasă”.
Serbia nu este singura ţara din regiune unde se petrec astfel de lucruri. Au fost cazuri in Rusia, Ucraina, Belarus.
Emil Payn, şeful centrului de studii etnologice si antropologice de la Moscova spune ca sentimentele xenofobe par să aibă, in spatiul fost sovietic, aceeaşi rădacină: „Cauza principală este criza de identitate: vechiul sistem s-a sfarimat şi a apărut unul nou. Toate aceste ţări au trecut prin procese naţionaliste, dar trebuie înţeles că acest fenomen apare inevitabil în societăţile post imperiale, post totalitare“.
Regimul sovietic, aminteşte corespondenta noastra Claire Bigg, a făcut prea puţin pentru a încuraja diversitatea etnica şi respectul diversităţii şi aminteşte de deportările în masă ale unor întregi populaţii şi degenerarea tradiţiilor lor într-un folclor edulcorat si aprobat de la Moscova. Modelul comunist, spune Emil Payn, de la Centrul de studii etnologice si antropologice de la Moscova, a incurajat o cultura a intoleranţei care continuă să existe: „Nici una din aceste ţări nu a trăit experienţa democratică o perioada lunga şi ca atare cultura tolerenţei nu are rădăcini. Tolenţa nu se referă numai la minorităţile etnice. Ea se referă la inţelegerea celorlalţi, a celor care sint din punct de vedere politic, ideologic sau social diferit – şi la faptul ca toţi aceştia au dreptul să-şi exprime opiniile, au dreptul la liberă exprimare“.
Corespondenta noastra aminteşte si un caz din Ucraina din luna aprilie a acestui an. 4 tineri au omorit un sud coreean. Crima a fost extrem de violentă, dar cei patru au fost acuzaţi de huliganism şi vătamare corporală. Dupa protestele ambasadei sud coreene la Kiev, cazul a fost reanalizat şi cei 4 au fost acuzaţi de crimă motivată rasial, în ciuda eforturilor făcute de procuratură de a eluda factorul rasial din acuzare.
O societate civilă slabă, autorităţi care limitează drepturile omului şi activitatea celor care militează pentru respectarea lor şi lipsa voinţei politice de a combate fenomenul reprezintă esenţa problemei. Exemplul cel mai evident în acest sens este Rusia.
Dar John Dalhuisen , cercetător la Amnesty International în domeniul discriminărilor din Europa şi Asia Centrală crede că problema nu este numai la nivelul clasei politice, ci şi la cel al societăţii: „Evident, scena neo-nazistă reprezintă doar o minoritate foarte mică în toate ţările europene. Cu toate acestea, sentimentul xenofob este ancorat în societate prin stereotipurile si atitudinile xenofobe care sint larg răspîndite. Si aceasta este problema: eşecul acestor societăţi să combata xenofobia care există în ele, să se privească critic pe ele însele“, spune expertul de la Amnesty International.
