Interviu cu Vlad Țurcanu, director dezvoltare rețele TV la IREX
Mai multe organizaţii importante ale societăţii civile din Moldova au lansat la finele săptămînii trecute un apel către autoritati prin care cer acestora, „sa abandoneze public actualele practici de interferenţă si control in activitatea mass media. Ingerinţe care contravin atit legislaţiei naţionale cit si celei europene”. Din acest grup de ong-uri fac parte Coalitia Pentru Alegeri Libere si Corecte, pe scurt Coalitia 2009, Centrul Acces Info, Uniunea Jurnalistilor din Moldova, Asociatia Presei Independente, Centrul Independent de Jurnalism şi altele. Aceste organizaţii cer şi Consiliului Coordonator al Audiovizualului sa supravegheze cu profesionalism activitatea posturilor de radio publice, dar şi celor particulare şi să nu ia decizii arbitrare in ceea ce priveste acordarea licenţelor.
Organizaţiile menţionate şi-au exprimat îngrijorarea mai ales după ce mai multe posturi Tv de la Chişinău, bănuite de a fi controlate de putere, printre care NIT, dar şi televiziunea publică Moldova 1, au difuzat filmul „Atac asupra Moldovei”, despre evenimentele de pe 7 aprilie.
Coaliţia 2009 este şi organizaţia care a monitorizat pe durata campaniei electorale activitatea postului public de televiziune “Moldova 1”, aducîndu-I critici legate de politica editorială. Acest lucru, i-a servit motiv preşedintelui Companiei, Valentin Todercan să ceară socoteală organizaţiilor de media, întrebîndu-le cine le-a cerut să monitorizeze activitatea companiei.
Despre impactul mass-media asupra societăţii vom discuta acum cu Vlad Ţurcanu director dezvoltare retele TV la IREX-Moldova.
Elena Cioina: Vlad, cate dreptate ar avea administratia Teleradio-Moldova ca sa ceara socoteala ONG-istilor? Ar fi fost nevoie de o invitatie din partea institutiei ca sa fie monitorizata?
Vlad Turcanu: Sunteti ironica Elena, d-l Todercan este de asemenea ironic in comentariu pe care l-am citit acum doua zile, daca nu ma insel. D-l Todercan ataca intotdeauna persoanele si organizatiile care critica compania Teleradio-Moldova, dar el contrapune vorbe faptelor. Exista monitorizari pe care Asociatia Presei Electronice din luna ianuarie. Sunt nicte monitorizari finantate de Delegatia Comiei Europene, care arata clar ca Teleradio-Moldova face partizanat politic in favoarea Partidului Comunistilor. Sunt cifre pe care le-am vazut si asupra carora am lucrat si eu fiind inclus in acea echipa care monitoriza televiziunile principale din Chisinau.
Valeriu Cater: Vlad, dar ca sa continui pe acelasi ton ironic, poate d-l Todercan are intrucatva dreptate? Poate Moldova 1 nu este atat de importanta ca sa conteze in peisajul mass-media incat sa fie cu atat atentie monitorizata?
Vlad Turcanu: Moldova 1 beneficiaza de-a lungul atator ani de o audienta apreciabila in randul cetatenilor Republicii Moldova deoarece acest spectru de telespectatori pe care il are Teleradio-Moldova nu este acoperit de alte televiziuni. Este vorba de un format anume pe care il are Teleradio-Moldova si cu care in continuare influenteaza substantial, daca vreti, si opiniile politice ale cetatenilor Republicii Moldova.
Elena Cioina: Adica poate fi cnsiderata una dintre principalele surse de informare in Moldova?
Vlad Turcanu: E adevarat. Chiar daca de-a lungul ultimilor ani Teleradio-Moldova n-a realizat programe profesioniste, sa spunem echidistante, in continuare foarte multa lume la tara se informeaza de la programul de stiri Mesager, realizat la ora 7 in limba rusa, si la ora 9 Postmeridian. Asadar, vorbim despre o companie importanta si cred ca d-l presedinte al Companiei nu se poate eschiva de la responsabilitati sau sa faca trimiteri la audienta redusa a Teleradio-Moldova.
Elena Cioina: Dupa cum ai auzit oamenii pe care i-a intrebat pe strada colega noastra Diana Raileanu spun altceva. Ei se informeaza mai mult de pe Internet.
Vlad Turcanu: Diana Raileanu a facut un vox populi la Chisinau probabil.
Elena Cioina: Exact. Voriam sa te intreb: reprezentantii guvernarii spun ca opozitia de la Chisinau ar avea mai multe institutii de presa simpatizante la dispozitie decat guvernarea propriu-zisa – gazetele, Internetul … Este adevarat?
Vlad Turcanu: Exista mai multe televiuzini si posturi de radio in Republica Moldova, este adevarat. Dar, daca vorbim de intreg teritoriul Republicii Moldova, atunci pentru foarte multa lume principala sursa de informare ramane Moldova 1, dar si NIT, EuroTV – televiziuni despre care nu se poate spune ca ar simpatiza cu partidele din opozitie. Mai avem si posturi raionale de televiuziune, cum ar fi la Soldanesti ImpulsTV, la Comrat ENI, la Nisporeni Albasat, la Causeni Studio L, la Soroca SorTV, la Floresti FlorTV, dar vorbim despre niste televiziuni sarace, cu personal semicalificat. Doar cateva ore de emisie originala. Si acestea nu pot reprezenta o sursa de informatie alternativa la nivelul celor centrale.
Valeriu Cater: Dar nu doar sursa de informare, ci si de propaganda electorala. Lucrul pe care vroiam sa-l precizez, eventual: vrei sa spui ca o televiziune gen Moldova 1 face, ca impact asupra publicului, mai mult decat patru gazete difuzate prin posta?
Vlad Turcanu: Este un raport inegal. In toata lumea ziarele reprezinta intre 7 si 11 procente ca sursa de informare. Televiziunea la noi este chiar mai populara decat in Occident. Este vorba despre 70 la suta care se informeaza de la televizor. Radioul? Noi avem multe posturi de radio in Chisinau, avem destule si din cele care acopera intreg teritoriul Republicii Moldova, dar posturile de radio din Republica Moldova sunt foarte timorate. Consiliul Coordonator al Audiovizualului a avut grija de-a lungul anilor sa puna la respect posturile de radio, sa le puna la respect pe cele care faceau fronda, astfel incat daca posturile de radio ar fi utile in perioada electorala, de exemplu, sau intre alegeri, aceasta numai datorita stirilor pe care le transmit. In general, insa, acestea evita sa faca talk-show-uri, sa puna in dezbatere stirile pe care le transmit. Foarte multi patroni incearca sa-si protejeze afacerile si sa aiba o relatie buna cu CCA. Altfel, cunoastem din experienta negativa a unor posturi de radio care au disparut sau si-au schimbat patronii, posturile de radio care ar incerca sa faca dezbateri, prin care sa informze in profunzime cetatenii, ascultatorii, acestea ar risca foarte mult.
Valeriu Cater: Vlad, vrei sa recunosti, adica, ca CCA este influentat politic? Tu, ca fost membru membru al acestui Consiliu?
Vlad Turcanu: Eu am spus asta si cand eram la Consiliu. CCA este o institutie care se ghideaza dupa indicatiile pe care le primeste. Nu este un secret pentru nimeni. Daca in perioada electora, in campania electorala, CCA are o prestatie mult sub asteptari, nu mai putem vorbi despre independenta acestei autoritati denumite autonome. CCA aproape ca nu s-a autosezizat in campania electorala de pana la 5 aprilie, atunci cand au existat foarte multe derogari de la legislatie, inclusiv cele semnalate de Asociatia Presei Electronice. De monitorizarile pe care le finanteaza, repet, Delegatia Comisiei Europene. Si, vroiam sa ma intreb si sa va intreb si Dumneavoastra, de ce d-l Todercan nu ataca Delegatia Uniunii Europene? Sunt niste monitorizari facute pe banii Delegatiei Uniunii Europene!
Valeriu Cater: Probabil nu are suficient curaj.
Organizaţiile menţionate şi-au exprimat îngrijorarea mai ales după ce mai multe posturi Tv de la Chişinău, bănuite de a fi controlate de putere, printre care NIT, dar şi televiziunea publică Moldova 1, au difuzat filmul „Atac asupra Moldovei”, despre evenimentele de pe 7 aprilie.
Coaliţia 2009 este şi organizaţia care a monitorizat pe durata campaniei electorale activitatea postului public de televiziune “Moldova 1”, aducîndu-I critici legate de politica editorială. Acest lucru, i-a servit motiv preşedintelui Companiei, Valentin Todercan să ceară socoteală organizaţiilor de media, întrebîndu-le cine le-a cerut să monitorizeze activitatea companiei.
Despre impactul mass-media asupra societăţii vom discuta acum cu Vlad Ţurcanu director dezvoltare retele TV la IREX-Moldova.
Elena Cioina: Vlad, cate dreptate ar avea administratia Teleradio-Moldova ca sa ceara socoteala ONG-istilor? Ar fi fost nevoie de o invitatie din partea institutiei ca sa fie monitorizata?
Vlad Turcanu: Sunteti ironica Elena, d-l Todercan este de asemenea ironic in comentariu pe care l-am citit acum doua zile, daca nu ma insel. D-l Todercan ataca intotdeauna persoanele si organizatiile care critica compania Teleradio-Moldova, dar el contrapune vorbe faptelor. Exista monitorizari pe care Asociatia Presei Electronice din luna ianuarie. Sunt nicte monitorizari finantate de Delegatia Comiei Europene, care arata clar ca Teleradio-Moldova face partizanat politic in favoarea Partidului Comunistilor. Sunt cifre pe care le-am vazut si asupra carora am lucrat si eu fiind inclus in acea echipa care monitoriza televiziunile principale din Chisinau.
Valeriu Cater: Vlad, dar ca sa continui pe acelasi ton ironic, poate d-l Todercan are intrucatva dreptate? Poate Moldova 1 nu este atat de importanta ca sa conteze in peisajul mass-media incat sa fie cu atat atentie monitorizata?
Vlad Turcanu: Moldova 1 beneficiaza de-a lungul atator ani de o audienta apreciabila in randul cetatenilor Republicii Moldova deoarece acest spectru de telespectatori pe care il are Teleradio-Moldova nu este acoperit de alte televiziuni. Este vorba de un format anume pe care il are Teleradio-Moldova si cu care in continuare influenteaza substantial, daca vreti, si opiniile politice ale cetatenilor Republicii Moldova.
Elena Cioina: Adica poate fi cnsiderata una dintre principalele surse de informare in Moldova?
Vlad Turcanu: E adevarat. Chiar daca de-a lungul ultimilor ani Teleradio-Moldova n-a realizat programe profesioniste, sa spunem echidistante, in continuare foarte multa lume la tara se informeaza de la programul de stiri Mesager, realizat la ora 7 in limba rusa, si la ora 9 Postmeridian. Asadar, vorbim despre o companie importanta si cred ca d-l presedinte al Companiei nu se poate eschiva de la responsabilitati sau sa faca trimiteri la audienta redusa a Teleradio-Moldova.
Elena Cioina: Dupa cum ai auzit oamenii pe care i-a intrebat pe strada colega noastra Diana Raileanu spun altceva. Ei se informeaza mai mult de pe Internet.
Vlad Turcanu: Diana Raileanu a facut un vox populi la Chisinau probabil.
Elena Cioina: Exact. Voriam sa te intreb: reprezentantii guvernarii spun ca opozitia de la Chisinau ar avea mai multe institutii de presa simpatizante la dispozitie decat guvernarea propriu-zisa – gazetele, Internetul … Este adevarat?
Vlad Turcanu: Exista mai multe televiuzini si posturi de radio in Republica Moldova, este adevarat. Dar, daca vorbim de intreg teritoriul Republicii Moldova, atunci pentru foarte multa lume principala sursa de informare ramane Moldova 1, dar si NIT, EuroTV – televiziuni despre care nu se poate spune ca ar simpatiza cu partidele din opozitie. Mai avem si posturi raionale de televiuziune, cum ar fi la Soldanesti ImpulsTV, la Comrat ENI, la Nisporeni Albasat, la Causeni Studio L, la Soroca SorTV, la Floresti FlorTV, dar vorbim despre niste televiziuni sarace, cu personal semicalificat. Doar cateva ore de emisie originala. Si acestea nu pot reprezenta o sursa de informatie alternativa la nivelul celor centrale.
Valeriu Cater: Dar nu doar sursa de informare, ci si de propaganda electorala. Lucrul pe care vroiam sa-l precizez, eventual: vrei sa spui ca o televiziune gen Moldova 1 face, ca impact asupra publicului, mai mult decat patru gazete difuzate prin posta?
Vlad Turcanu: Este un raport inegal. In toata lumea ziarele reprezinta intre 7 si 11 procente ca sursa de informare. Televiziunea la noi este chiar mai populara decat in Occident. Este vorba despre 70 la suta care se informeaza de la televizor. Radioul? Noi avem multe posturi de radio in Chisinau, avem destule si din cele care acopera intreg teritoriul Republicii Moldova, dar posturile de radio din Republica Moldova sunt foarte timorate. Consiliul Coordonator al Audiovizualului a avut grija de-a lungul anilor sa puna la respect posturile de radio, sa le puna la respect pe cele care faceau fronda, astfel incat daca posturile de radio ar fi utile in perioada electorala, de exemplu, sau intre alegeri, aceasta numai datorita stirilor pe care le transmit. In general, insa, acestea evita sa faca talk-show-uri, sa puna in dezbatere stirile pe care le transmit. Foarte multi patroni incearca sa-si protejeze afacerile si sa aiba o relatie buna cu CCA. Altfel, cunoastem din experienta negativa a unor posturi de radio care au disparut sau si-au schimbat patronii, posturile de radio care ar incerca sa faca dezbateri, prin care sa informze in profunzime cetatenii, ascultatorii, acestea ar risca foarte mult.
Valeriu Cater: Vlad, vrei sa recunosti, adica, ca CCA este influentat politic? Tu, ca fost membru membru al acestui Consiliu?
Vlad Turcanu: Eu am spus asta si cand eram la Consiliu. CCA este o institutie care se ghideaza dupa indicatiile pe care le primeste. Nu este un secret pentru nimeni. Daca in perioada electora, in campania electorala, CCA are o prestatie mult sub asteptari, nu mai putem vorbi despre independenta acestei autoritati denumite autonome. CCA aproape ca nu s-a autosezizat in campania electorala de pana la 5 aprilie, atunci cand au existat foarte multe derogari de la legislatie, inclusiv cele semnalate de Asociatia Presei Electronice. De monitorizarile pe care le finanteaza, repet, Delegatia Comisiei Europene. Si, vroiam sa ma intreb si sa va intreb si Dumneavoastra, de ce d-l Todercan nu ataca Delegatia Uniunii Europene? Sunt niste monitorizari facute pe banii Delegatiei Uniunii Europene!
Valeriu Cater: Probabil nu are suficient curaj.