Suedia preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene

Stockholm: deschiderea oficială a sediului preşedinţiei UE

Bilanţul preşedinţiei cehe: rezolvarea crizei gazelor şi Parteneriatul Estic
Predarea şatefetei europene de la cehi la suedezi a avut loc pe râul Vltava, la Praga. Doi politicieni într-o barcă, unul din ei cu o burtică apreciabilă, au înmânat un butoiaş de bere cehă unei alte ambarcaţiuni, plină de diplomaţi suedezi, în aplauzele trecătorilor şi ziariştilor.

Susţinînd că bărcile de pe Vltava se clătinau periculos, cotidianul francez „Le Figaro” a scris că preşedinţia cehă s-a încheiat aşa cum a început, adică „haotic”. O judecată poate cam aspră, dar nu unica de acest fel.

Chiar înainte să înceapă preşedinţia cehă a Uniunii, multă lume prezicea că preşedintele ceh Vaclav Klaus, un eurosceptic, va strica petrecerea.
Şi într-adevăr, în februarie Klaus a făcut furori în Parlamentul European, pe care l-a criticat în plen că nu este democratic. Şi n-a fost numai Klaus.

Cine ar putea uita „Entropa”, opera de artă oficială instalată de cehi la Bruxelles, pentru a aminti diferitelor ţări membre în Uniune de clişeele legate de fiecare dintre ele? Artistul ceh David Cerny şi-a cerut până la urmă scuze de la naţiunile caricaturizate. Dar în cazul Bulgariei, înfăţişată ca o colecţie de veceuri turceşti, scuzele au venit prea târziu. Iar „Entropa” n-a rezistat la Bruxelles cele şase luni planificate, dar nu din cauza supărării bulgarilor.

În martie, premierul ceh Mirek Topolanek şi-a anunţat demisia, după ce guvernul a pierdut un vot de încredere în parlament. Dar nici căderea propriului guvern, în mijlocul preşedinţiei europene, nu l-au făcut pe Topolanek să rateze o ultimă gafă. Vorbind în Parlamentul European, Topolanek a spus că măsurile economice anunţate de administraţia Obama sunt „un drum spre iad”.

Analistul londonez Richard Whitman, specializat în probleme europene a spus Europei Libere că preşedinţia cehă a Uniunii a fost „colorată”. Whitman ne-a spus că preşedinţia cehă s-a bucurat de mare atenţie din partea presei, deşi de cele mai multe ori din motive anecdotice, mai degrabă decât legate direct de viaţa instituţiilor europene. Analistul londonez a adăugat însă că în linii mari nu se poate spune că preşedinţia cehă ar fi fost o catastrofă şi atrage atenţia că Praga s-a achitat onorabil de sarcina rezolvării crizei gazelor, de la începutul anului.

Iar premierul ceh Jan Fischer, care a preluat ştafeta de la premierul Topolanek, aminteşte că au fost şi alte succese, cum ar fi Parteneriatul Estic lansat la începutul lunii mai, la Praga. Preşedinţia cehă, a spus Jan Fischer, a demonstrat că pînă şi un membru nou al Uniunii, şi încă unul nu foarte mare, poate aduce o contribuţie şi lăsa o moştenire, fără să ridice pe drum prea mult praf.

Noua preşedinţie suedeză a anunţat deja că prioritatea ei numărul unu va fi combaterea încălzirii globae – adică tocmai unul din pericolele în care nu crede scepticul preşedinte Klaus, de la Praga.