Factorul oboselii electorale, impactul crizei economice, percepţia zilei de 7 aprilie
Cine va câştiga alegerile de pe 29 iunie, ce partide vor trece pragul electoral, va fi nevoie de o coaliţie pentru alegerea noului şef al statului? Aceste întrebări îi frământă pe toţi cei interesaţi de politică. Dar cu trei săptămâni înainte de alegeri, principalele instituţii de sondarea opiniei publice nu au dat publicităţi rezultatele vreunui sondaj.
Singurele măsurări ale intenţiilor de vot date publicităţii în mod curent deocamdată sunt cele realizate pe Internet. Acestea nu pot fi luate însă în calcul întrucât nu reflectă decât opţiunile unui segment specific de alegători, spun experţii. Iar cel mai recent sondaj a fost lansat de către o asociaţie care îşi atribuie numele Congresul Societăţii Civile şi ar întruni circa 35 de asociaţii obşteşti nu neapărat foarte cunoscute dar care se declară apolitice, inclusiv din Găgăuzia şi din Transnistria. Pentru că autorii nu se grăbesc să dea în vileag formula de cercetare utilizată, cât şi finanţatorii, sondajul nu a incitat un interes sporit.
Cât priveşte studiul Gallup care ar fi efectuat la comanda Institutului Republican Internaţional, în conformitate cu cutumele instituţiei comanditare rezultatele ar fi aduse la cunoştinţă doar concurenţilor electorali. Cel puţin asta spune presa. Şi partidele văd doar scorurile proprii, nu şi ale altor competitori.
În consecinţă, singurul sondaj de circulaţia largă rămîne barometrul de opinie al Institutului de Politici Publice (IPP), ce va fi dat publicităţii cu o săptămână înainte de data votării. Iată ce ne-a spus Arcadie Barbaroşie, directorul IPP: „Pe 20-21 îl vom da publicităţii. Condiţii noi nu sunt, am adresat mai mult sau mai puţin aceliaşi întrebari, acelaşi eşantion, aceiaşi tehnică. ”
Unii analişti susţin că votul la anticipate va fi determinat în primul rând de rata de participare şi atitudinea faţă de evenimentele post electorale din primăvară. L-am întrebat pe Arcadie Barbaroşie dacă studiul va reflecta aceste două necunoscute: „Rata de participare rămâne o enigmă, pentru că omul poate spune că va veni la urnă, dar asta încă nu înseamnă că chiar va veni. Cu 7 aprilie, avem câteva întrebări, dar nu suficient de multe. Intenţia noastră a fost să facem un studiu separat, dar nu am reuşit să convingem finanţatorii.”
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie participativă ADEPT, Igor Boţan, este de părere că pe lângă cei doi, mai există alţi căţiva factori ce nu pot fi măsuraţi, iar în aceste condiţii rezultatele anticipatelor vor fi greu de prezis chiar şi cu cel mai credibil sondaj în faţă: „Noi nu ştim care va fi rata de participare, nu ştim cum se va reflecta asupra alegătorilor factorul oboselii, nu ştim impactul crizei şi nici ce crede lumea despre 7 aprilie. Aşa că toate scenariile posibile vor fi foarte departe de ceea ce se va întâmpla cu adevărat.”
Dar cât de mult contează sondajele atunci politicienii îşi elaborează tacticile electorale? Liderul PL Mihai Ghimpu, bunăoară, ne-a spus că nu pune foarte mult preţ pe aceste cercetări: "Sondajul este sondaj, dar noi lucrăm cu alegătorii, nu aşteptăm sondaje. Cam mint, iată de ce. Ziua votului este cel mai bun sondaj. Nu le neglijăm, dar nici nu contăm prea mult pe ele.”
Comunistul Mark Tkaciuk, fostul consilier prezidenţial şi şef al stafului electoral al PCRM, ne-a spus că, dimpotrivă, atribuie o importanţă determinantă sondajelor:„Studiile sociologice sunt parte obligatorie a ritualului electoral. Atunci când este vorba despre studii obiective - iar ştiinţa sociologică permite astăzi astfel de studii - ele sunt foarte importante pentru estimarea raitingului forţelor politice. Noi ne bazăm pe sondajele noastre interne, pe care le efectuăm cu regularitate, o dată la două săptămâni.”
În Republica Moldova, singura restricţie legată de sondajele preelectorale este că acestea pot fi prezentate maxim cu cinci zile înainte de alegeri, nu mai tîrziu. Cât priveşte sondajul la ieşirea de la urne, intrat deja în uz în ultimii ani, şi considerat a fi o măsură de zădărnicire a falsificării alegerilor, realizarea acestui mai este sub semnul întrebării din lipsă de finanţare.
Singurele măsurări ale intenţiilor de vot date publicităţii în mod curent deocamdată sunt cele realizate pe Internet. Acestea nu pot fi luate însă în calcul întrucât nu reflectă decât opţiunile unui segment specific de alegători, spun experţii. Iar cel mai recent sondaj a fost lansat de către o asociaţie care îşi atribuie numele Congresul Societăţii Civile şi ar întruni circa 35 de asociaţii obşteşti nu neapărat foarte cunoscute dar care se declară apolitice, inclusiv din Găgăuzia şi din Transnistria. Pentru că autorii nu se grăbesc să dea în vileag formula de cercetare utilizată, cât şi finanţatorii, sondajul nu a incitat un interes sporit.
Cât priveşte studiul Gallup care ar fi efectuat la comanda Institutului Republican Internaţional, în conformitate cu cutumele instituţiei comanditare rezultatele ar fi aduse la cunoştinţă doar concurenţilor electorali. Cel puţin asta spune presa. Şi partidele văd doar scorurile proprii, nu şi ale altor competitori.
În consecinţă, singurul sondaj de circulaţia largă rămîne barometrul de opinie al Institutului de Politici Publice (IPP), ce va fi dat publicităţii cu o săptămână înainte de data votării. Iată ce ne-a spus Arcadie Barbaroşie, directorul IPP: „Pe 20-21 îl vom da publicităţii. Condiţii noi nu sunt, am adresat mai mult sau mai puţin aceliaşi întrebari, acelaşi eşantion, aceiaşi tehnică. ”
Unii analişti susţin că votul la anticipate va fi determinat în primul rând de rata de participare şi atitudinea faţă de evenimentele post electorale din primăvară. L-am întrebat pe Arcadie Barbaroşie dacă studiul va reflecta aceste două necunoscute: „Rata de participare rămâne o enigmă, pentru că omul poate spune că va veni la urnă, dar asta încă nu înseamnă că chiar va veni. Cu 7 aprilie, avem câteva întrebări, dar nu suficient de multe. Intenţia noastră a fost să facem un studiu separat, dar nu am reuşit să convingem finanţatorii.”
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie participativă ADEPT, Igor Boţan, este de părere că pe lângă cei doi, mai există alţi căţiva factori ce nu pot fi măsuraţi, iar în aceste condiţii rezultatele anticipatelor vor fi greu de prezis chiar şi cu cel mai credibil sondaj în faţă: „Noi nu ştim care va fi rata de participare, nu ştim cum se va reflecta asupra alegătorilor factorul oboselii, nu ştim impactul crizei şi nici ce crede lumea despre 7 aprilie. Aşa că toate scenariile posibile vor fi foarte departe de ceea ce se va întâmpla cu adevărat.”
Dar cât de mult contează sondajele atunci politicienii îşi elaborează tacticile electorale? Liderul PL Mihai Ghimpu, bunăoară, ne-a spus că nu pune foarte mult preţ pe aceste cercetări: "Sondajul este sondaj, dar noi lucrăm cu alegătorii, nu aşteptăm sondaje. Cam mint, iată de ce. Ziua votului este cel mai bun sondaj. Nu le neglijăm, dar nici nu contăm prea mult pe ele.”
Comunistul Mark Tkaciuk, fostul consilier prezidenţial şi şef al stafului electoral al PCRM, ne-a spus că, dimpotrivă, atribuie o importanţă determinantă sondajelor:„Studiile sociologice sunt parte obligatorie a ritualului electoral. Atunci când este vorba despre studii obiective - iar ştiinţa sociologică permite astăzi astfel de studii - ele sunt foarte importante pentru estimarea raitingului forţelor politice. Noi ne bazăm pe sondajele noastre interne, pe care le efectuăm cu regularitate, o dată la două săptămâni.”
În Republica Moldova, singura restricţie legată de sondajele preelectorale este că acestea pot fi prezentate maxim cu cinci zile înainte de alegeri, nu mai tîrziu. Cât priveşte sondajul la ieşirea de la urne, intrat deja în uz în ultimii ani, şi considerat a fi o măsură de zădărnicire a falsificării alegerilor, realizarea acestui mai este sub semnul întrebării din lipsă de finanţare.