Interviu cu Anatol Gremalschi, fost ministru al învățămîntului
Anul aceasta a fost inregistrat un număr record de contestatii la bacalaureat. În total 22 de mii, sau peste 70 la sută din numărul absolvenţilor au cerut reevaluarea lucărilor. Testele au fost verificate din nou, de o comisie naţionalăde profil, iar Ministerul Invatamantului urmeaza sa anunte azi rezultatele. Responsabili de la Ministerul Educaţiei au comunicat că unii liceeni au depus contestaţii la toate examenele de BAC.
În anii precedenţi, numărul contestărilor nu depăşea cîteva sute. Nu se ştie nici câţi elevi au picat vreun examen. Cei care le-ai picat vor putea face înca o încercare anul viitor. În acelaşi timp, mîine, vor avea loc probe suplimentare pentru absolvenţii care, din motive justificate, nu s-au prezentat la examene în sesiunea de baza. Rezultatele vor fi anunţate peste o săptămînă.
Potrivit orarului stabilit de Minsiterul Educaţiei, absolventii liceelor ar urma să primească diplomele între 11 şi 13 iulie. Admiterea în universităţi începe pe 16 şi va dura pînă pe 31 iulie. Înscrierea se face în baza mediei obţinute la examenele de absolvire.
Care e cauza unui numar atat de mare de contestatii si daca ele puteau fi evitate, vom incerca sa aflam azi de la ex-ministrul învățămîntului, Anatol Gremalschi.
Elena Cioina: D-le Gremalschi, cum se explica numarul atat de mare de contestatii din acest an? De ce sunt atat de nemultumiti elevii de modul in care au fost evaluati?
Anatol Gremalschi: Cred ca sunt mai multi factori. Primul dintre ei este unul foarte important in soarta fiecarui absolvent – notele de la bacalaureat reprezinta un bilet de intrare in scolile profesionale, in colegii si universitati. Intrucat in respectivele institutii de invatamant nu se dau examene de admitere, de aceste note depinde viitoarea cariera a absolventului. Si, evident, copiii depun toate eforturile pentru a avea note mai bune. Al doilea factor, cred ca este unul imbucurator – copii nostri invata sa lupte pentru drepturile lor. Si, faptul ca au depasit etapa cand autoritatile erau puterea absoluta, in viziunea lor, acum ei incearca sa redobandeasca acest drept de a contesta lucrurile cu care ei nu sunt de acord. Al treilea factor cred ca ține si de modul in care a fost organizat examenul de bacalaureat. Cu regret, metodologia organizarii acestui examen se schimba in fiecare an si, evident ca trezeste anumite nemulturi – absolventii orientandu-se spre o metoda de evaluare a cunostintelor, vine alta metoda si tot asa. Si cred ca ultimul factor, al patrulea, a fost atmosfera in care au avut loc examenele. Cu regret, din cauza unor defectiuni de ordin tehnic, ei au fost nevoiti sa astepte foarte mult subiectele in sala de examene si, evident, au primit note, cu mult sub asteptarile lor.
Valeriu Cater: De altfel, d-le Gremalschi, cat de fericita va pare aceasta idee de expediere a subiectelor prin Internet si daca nu cumva aceasta metoda in sine a fost una din cauzele prestantei scazute a absolventilor din acest an?
Anatol Gremalschi: Ca un om, care activez si eu in domeniul informaticii, in general utilizarea tehnologiilor informationale este un lucru binevenit. Faptul ca la noi acest lucru s-a facut la scara nationala fara o pretestare, fara o verificare a mijloacelor tehnice, nu cred ca este unul bun, intrucat, haideti sa recunoastem cinstit, avem foarte multe licee in zonele rurale, care nu au o experienta de a receptiona materialele, ceea ce este un lucru relativ simplu, si de a le multiplica. Cred ca este un lucru foarte greu in cateva minute sa multiplici un test in cateva sute de exemplare si sa-l distribui candidatilor.
Elena Cioina: Și atunci de ce a folosit Ministrul Educatiei aceasta metoda?
Anatol Gremalschi: Cred ca motivul principal a fost securizarea testelor de examinare. Dar in general se exagereaza. Daca mai tineti minte, am avut si o metoda cand toate testele, itemii mai exact erau cunoscuti, erau tipariti in forma de brosura si absolventii pur si simplu, cand veneau la examene, prin tragere la sorti, obtineau un set de itemi. Adica nu se facea din acest lucru nici o taina si cred ca ar fi interesant sa comparam rezultatele bacalaureatului 2009 cu reultatele bacalaureatului care a avut loc cu cativa ani in urma.
Valeriu Cater: D-le Gremalschi, si acum un an, si acum doi ani ani s-a spus ca notele la bacalaureat sunt prea mari. Adica elevii obtin de obicei mai mult decat cunosc. Acum, in legatura cu acest numar mare de contestatii, autoritatile ar putea spune: bine, i-am verificat la sange si au obtinut mai putin, de asta sunt nemultumiti. Ar putea fi si acesta un motiv?
Anatol Gremalschi: Nu cred ca verificarea notelor, care este o procedura tehnica intrucat exista reguli foarte clare cum se acorda punctele pentru fiecare intrebare din test, ar fi factorul care evalueaza nivelul de cunostinte al absolventilor. Cu regret, marile incalcari care se fac la bacalaureat tin mai mult de procedura care are loc in sala – copierea, difuzarea subiectelor, s.a.m.d. Prin urmare, insasi nota nu ar trebui sa fie ca un indicator de succes in activitatea oricarei institutii de invatamant si un sistemul educational in ansamblu. Este mult mai important ce cunosc absolventii. Cu regret la noi se merge pe principiul ca nota de la bacalaureat este si nota de intrare in institutiile de invatamant, in special cele superioare, fapt ce incurajeaza si parintii, si cadrele didactice, si absolventii sa-si orienteze toata atentia lor, toate eforturile lor, pentru a trece testul.
Valeriu Cater: Adica vreti sa spuneti ca ar fi cazul sa se faca o reevaluare a cunostintelor dupa examenele de la bacalaureat print-un examen la admiterea in facultate?
Anatol Gremalschi: In opinia mea, institutiile de invatamant superior ar trebui sa-si stabileasca singure regulile de admitere, fiindca Universitatea este institutia care raspunde de calitatea pregatirii specialistilor. Prin urmare, Universitatea trebuie sa faca o selectie la intrare. De exemplu, intr-o universitate avem 10 locuri la o anumita specialitate. Concursul va fi numai intre diplomele de bacalaureat. In fiecar raion pot fi note mai bune. Pot veni mai multi copii. Din acestia mai buni trebuie sa-i alegem pe cei mai buni. Cum? Numai prin examene! Si al doilea moment, nota de bacalaureat e pe toata viata. Dar daca copilul care in acest an nu a fost inmatriculat, din diferite considerente – au fost notele mai proaste, timp de un an el se pregateste, la anul el cu ce vine la Universitate? Cu aceeasi dimploma de bacalaureat, cu notele vechi. Deci sistemul nu stimuleaza perfectionarea, nu stimuleaza competitia, nu stimuleaza lupta pentru cunostinte autentice. Cum va spuneam, stimuleaza lupta pentru note frumoase.
Elena Cioina: Dar, d-le Gremalschi, in cazul acesta inseamna ca ar trebui totusi schimbata aceasta metoda de evaluare a elevilor?
Anatol Gremalschi: In opinia celui care va vorbeste, cea mai buna metoda de evaluare trebuie facuta de cadrele didactice care-i pregatesc pe elevi. Elevii si-au luat notele lor. Insa mai departe, cand el aplica la o facultate, la un colegiu, cunostintele lui se evalueaza de o comisie de admitere?
Valeriu Cater: Revenind la bacalaureat, d-le Gremalschi, cum poate avea incredere un elev intr-o nota pe care a obtinut-o fara ca sa vada fisa de examinare de exemplu?
Anatol Gremalschi: Cred ca aveti perfecta dreptate, este un moment psihologic foarte dificil. Daca nu-ti vezi raspunsul, evident ca nu poti judeca la justa valoare cat de corecte sunt punctele acordate, cat de corecta este nota. Desigur ca aceasta metodologie are un defect substantial din acest punct de vedere.
În anii precedenţi, numărul contestărilor nu depăşea cîteva sute. Nu se ştie nici câţi elevi au picat vreun examen. Cei care le-ai picat vor putea face înca o încercare anul viitor. În acelaşi timp, mîine, vor avea loc probe suplimentare pentru absolvenţii care, din motive justificate, nu s-au prezentat la examene în sesiunea de baza. Rezultatele vor fi anunţate peste o săptămînă.
Potrivit orarului stabilit de Minsiterul Educaţiei, absolventii liceelor ar urma să primească diplomele între 11 şi 13 iulie. Admiterea în universităţi începe pe 16 şi va dura pînă pe 31 iulie. Înscrierea se face în baza mediei obţinute la examenele de absolvire.
Care e cauza unui numar atat de mare de contestatii si daca ele puteau fi evitate, vom incerca sa aflam azi de la ex-ministrul învățămîntului, Anatol Gremalschi.
Elena Cioina: D-le Gremalschi, cum se explica numarul atat de mare de contestatii din acest an? De ce sunt atat de nemultumiti elevii de modul in care au fost evaluati?
Anatol Gremalschi: Cred ca sunt mai multi factori. Primul dintre ei este unul foarte important in soarta fiecarui absolvent – notele de la bacalaureat reprezinta un bilet de intrare in scolile profesionale, in colegii si universitati. Intrucat in respectivele institutii de invatamant nu se dau examene de admitere, de aceste note depinde viitoarea cariera a absolventului. Si, evident, copiii depun toate eforturile pentru a avea note mai bune. Al doilea factor, cred ca este unul imbucurator – copii nostri invata sa lupte pentru drepturile lor. Si, faptul ca au depasit etapa cand autoritatile erau puterea absoluta, in viziunea lor, acum ei incearca sa redobandeasca acest drept de a contesta lucrurile cu care ei nu sunt de acord. Al treilea factor cred ca ține si de modul in care a fost organizat examenul de bacalaureat. Cu regret, metodologia organizarii acestui examen se schimba in fiecare an si, evident ca trezeste anumite nemulturi – absolventii orientandu-se spre o metoda de evaluare a cunostintelor, vine alta metoda si tot asa. Si cred ca ultimul factor, al patrulea, a fost atmosfera in care au avut loc examenele. Cu regret, din cauza unor defectiuni de ordin tehnic, ei au fost nevoiti sa astepte foarte mult subiectele in sala de examene si, evident, au primit note, cu mult sub asteptarile lor.
Valeriu Cater: De altfel, d-le Gremalschi, cat de fericita va pare aceasta idee de expediere a subiectelor prin Internet si daca nu cumva aceasta metoda in sine a fost una din cauzele prestantei scazute a absolventilor din acest an?
Anatol Gremalschi: Ca un om, care activez si eu in domeniul informaticii, in general utilizarea tehnologiilor informationale este un lucru binevenit. Faptul ca la noi acest lucru s-a facut la scara nationala fara o pretestare, fara o verificare a mijloacelor tehnice, nu cred ca este unul bun, intrucat, haideti sa recunoastem cinstit, avem foarte multe licee in zonele rurale, care nu au o experienta de a receptiona materialele, ceea ce este un lucru relativ simplu, si de a le multiplica. Cred ca este un lucru foarte greu in cateva minute sa multiplici un test in cateva sute de exemplare si sa-l distribui candidatilor.
Elena Cioina: Și atunci de ce a folosit Ministrul Educatiei aceasta metoda?
Anatol Gremalschi: Cred ca motivul principal a fost securizarea testelor de examinare. Dar in general se exagereaza. Daca mai tineti minte, am avut si o metoda cand toate testele, itemii mai exact erau cunoscuti, erau tipariti in forma de brosura si absolventii pur si simplu, cand veneau la examene, prin tragere la sorti, obtineau un set de itemi. Adica nu se facea din acest lucru nici o taina si cred ca ar fi interesant sa comparam rezultatele bacalaureatului 2009 cu reultatele bacalaureatului care a avut loc cu cativa ani in urma.
Valeriu Cater: D-le Gremalschi, si acum un an, si acum doi ani ani s-a spus ca notele la bacalaureat sunt prea mari. Adica elevii obtin de obicei mai mult decat cunosc. Acum, in legatura cu acest numar mare de contestatii, autoritatile ar putea spune: bine, i-am verificat la sange si au obtinut mai putin, de asta sunt nemultumiti. Ar putea fi si acesta un motiv?
Anatol Gremalschi: Nu cred ca verificarea notelor, care este o procedura tehnica intrucat exista reguli foarte clare cum se acorda punctele pentru fiecare intrebare din test, ar fi factorul care evalueaza nivelul de cunostinte al absolventilor. Cu regret, marile incalcari care se fac la bacalaureat tin mai mult de procedura care are loc in sala – copierea, difuzarea subiectelor, s.a.m.d. Prin urmare, insasi nota nu ar trebui sa fie ca un indicator de succes in activitatea oricarei institutii de invatamant si un sistemul educational in ansamblu. Este mult mai important ce cunosc absolventii. Cu regret la noi se merge pe principiul ca nota de la bacalaureat este si nota de intrare in institutiile de invatamant, in special cele superioare, fapt ce incurajeaza si parintii, si cadrele didactice, si absolventii sa-si orienteze toata atentia lor, toate eforturile lor, pentru a trece testul.
Valeriu Cater: Adica vreti sa spuneti ca ar fi cazul sa se faca o reevaluare a cunostintelor dupa examenele de la bacalaureat print-un examen la admiterea in facultate?
Anatol Gremalschi: In opinia mea, institutiile de invatamant superior ar trebui sa-si stabileasca singure regulile de admitere, fiindca Universitatea este institutia care raspunde de calitatea pregatirii specialistilor. Prin urmare, Universitatea trebuie sa faca o selectie la intrare. De exemplu, intr-o universitate avem 10 locuri la o anumita specialitate. Concursul va fi numai intre diplomele de bacalaureat. In fiecar raion pot fi note mai bune. Pot veni mai multi copii. Din acestia mai buni trebuie sa-i alegem pe cei mai buni. Cum? Numai prin examene! Si al doilea moment, nota de bacalaureat e pe toata viata. Dar daca copilul care in acest an nu a fost inmatriculat, din diferite considerente – au fost notele mai proaste, timp de un an el se pregateste, la anul el cu ce vine la Universitate? Cu aceeasi dimploma de bacalaureat, cu notele vechi. Deci sistemul nu stimuleaza perfectionarea, nu stimuleaza competitia, nu stimuleaza lupta pentru cunostinte autentice. Cum va spuneam, stimuleaza lupta pentru note frumoase.
Elena Cioina: Dar, d-le Gremalschi, in cazul acesta inseamna ca ar trebui totusi schimbata aceasta metoda de evaluare a elevilor?
Anatol Gremalschi: In opinia celui care va vorbeste, cea mai buna metoda de evaluare trebuie facuta de cadrele didactice care-i pregatesc pe elevi. Elevii si-au luat notele lor. Insa mai departe, cand el aplica la o facultate, la un colegiu, cunostintele lui se evalueaza de o comisie de admitere?
Valeriu Cater: Revenind la bacalaureat, d-le Gremalschi, cum poate avea incredere un elev intr-o nota pe care a obtinut-o fara ca sa vada fisa de examinare de exemplu?
Anatol Gremalschi: Cred ca aveti perfecta dreptate, este un moment psihologic foarte dificil. Daca nu-ti vezi raspunsul, evident ca nu poti judeca la justa valoare cat de corecte sunt punctele acordate, cat de corecta este nota. Desigur ca aceasta metodologie are un defect substantial din acest punct de vedere.