Cu microfonul EL în satul Moscovei (r. Cahul)
Oamenii din satul Moscovei (r. Cahul) comunică în trei limbi - ruseşte, ucrainiană şi româneşte sau moldoveneşte, cum spun localnicii. Dar opţiunile de vot depind cel mai puţin de limba de comunicare.
Prima cu care discut este Raisa Irinevici trecută de 45 de ani, de etnie bulgară. Lucrează medic în sat şi zice că va vota pe 29 iulie pentru candidaţii care vor fi in stare să asigure Moldovei un viitor: ”apropiatele alegeri vor fi mai tensionate faţă de scrutinul trecut. De aceea cred că viitorii deputaţi ar trebui să fie împăciuitori şi să decidă raţional. Nu dorim să fim piese de joc în interesele lor, nu vrem să ne mai chinuie.“
Victor Gavrilenco este ucrainean şi lucrează la fabrica de vin din satul Moscovei. El spune că deşi nu ştie deocamdată cu cine va vota, este convins cui nu trebuie să îi dea votul: ”şi comuniştii nu au fost mai buni, însă numărul prea mare de candidaţi m-a debulosat. Partidele ar trebui să înţeleagă că noi suntem oameni simpli, pe noi nu ne interează politica, ci felul cum vom trăi mai departe.”
Mahalaua în care locuiesc moldovenii se află la 7 km depărtare de centrul satului Moscovei. În stradă întîlnesc doi săteni care discutau despre viitoarele alegeri: ”bătrîna trecută de 60 de ani nu ar trebui să voteze pentru că ea nu ştie interesul tineretilor. Mai sunt oameni aici care lucrează pentru comunişti. Preşedintele colhozului, primarul adună oamenii pe deal, le dă cîte o sticlă de apă şi le zice că dacă nu o să votaţi pentru comuniştii, vă «uvolnim» de la lucru şi nu o să vă mai dăm de lucru. Nu sunt informat tare dar am înţeles că democraţii mai bine fac treaba decît domnul Voronin.”
Aurel, fost poliţist în satul Moscovei, susţine că şi în alegerile trecute unii săteni ar fi fost manipulaţi ceea ce ar fi dus, în opinia sa, la fraudarea scrutinului: ”au fost cazuri că se duceau pe la oameni pe acasă şi dădeau bani, votaţi pentru comunişti. Mai ales care o duc oleacă cu chileala, le dădea cîte 5 sau 10 lei şi le promitea că o să le mai dea ceva pe urmă dar nu mai dădeau şi le spunea să voteze. Şi mai mulţi aiştea au votat că ceilalţi oameni normali îs toţi duşi după hotare.”
Mai mulţi săteni îmi spun că le-ar plăcea ca toţi concurenţii electorali să fi avut şanse egale la televiziunile urmărite în sat, astfel încît, nimeni să nu încerce să îi ia cu preşul ori cu poveşti de adormit copiii.
Prima cu care discut este Raisa Irinevici trecută de 45 de ani, de etnie bulgară. Lucrează medic în sat şi zice că va vota pe 29 iulie pentru candidaţii care vor fi in stare să asigure Moldovei un viitor: ”apropiatele alegeri vor fi mai tensionate faţă de scrutinul trecut. De aceea cred că viitorii deputaţi ar trebui să fie împăciuitori şi să decidă raţional. Nu dorim să fim piese de joc în interesele lor, nu vrem să ne mai chinuie.“
Victor Gavrilenco este ucrainean şi lucrează la fabrica de vin din satul Moscovei. El spune că deşi nu ştie deocamdată cu cine va vota, este convins cui nu trebuie să îi dea votul: ”şi comuniştii nu au fost mai buni, însă numărul prea mare de candidaţi m-a debulosat. Partidele ar trebui să înţeleagă că noi suntem oameni simpli, pe noi nu ne interează politica, ci felul cum vom trăi mai departe.”
Mahalaua în care locuiesc moldovenii se află la 7 km depărtare de centrul satului Moscovei. În stradă întîlnesc doi săteni care discutau despre viitoarele alegeri: ”bătrîna trecută de 60 de ani nu ar trebui să voteze pentru că ea nu ştie interesul tineretilor. Mai sunt oameni aici care lucrează pentru comunişti. Preşedintele colhozului, primarul adună oamenii pe deal, le dă cîte o sticlă de apă şi le zice că dacă nu o să votaţi pentru comuniştii, vă «uvolnim» de la lucru şi nu o să vă mai dăm de lucru. Nu sunt informat tare dar am înţeles că democraţii mai bine fac treaba decît domnul Voronin.”
Aurel, fost poliţist în satul Moscovei, susţine că şi în alegerile trecute unii săteni ar fi fost manipulaţi ceea ce ar fi dus, în opinia sa, la fraudarea scrutinului: ”au fost cazuri că se duceau pe la oameni pe acasă şi dădeau bani, votaţi pentru comunişti. Mai ales care o duc oleacă cu chileala, le dădea cîte 5 sau 10 lei şi le promitea că o să le mai dea ceva pe urmă dar nu mai dădeau şi le spunea să voteze. Şi mai mulţi aiştea au votat că ceilalţi oameni normali îs toţi duşi după hotare.”
Mai mulţi săteni îmi spun că le-ar plăcea ca toţi concurenţii electorali să fi avut şanse egale la televiziunile urmărite în sat, astfel încît, nimeni să nu încerce să îi ia cu preşul ori cu poveşti de adormit copiii.
