Interviu cu Iolanda Bădiliță
Cum privesc deputaţii europeni recent aleşi situaţia din Moldova şi dacă mai are Chişinăul şanse să avanseze pe calea integrării europene, vom discuta în această dimineaţă cu colega noastră Iolanda Bădiliţă, corespondentă a Europei Libere pentru probleme europene.
Elena Cioina: Iolanda, ce parere au deci europarlamentarii despre situatia din Moldova? Cea de dupa alegerile din 5 aprilie si mai ales cea de dinaintea anticipatelor din 29 iulie?
Iolanda Badilita: Dupa cum am transmis si noi imediat dupa ce s-a intamplat in aprilie, interesul europarlamentarilor, dar nu atat la nivelul Parlamentului European, ci la nivelul intregii Uniunii Europene, a crescut foarte mult in ceea ce priveste Moldova. Este adevarat, este un interes care a fost stimulat de europarlamentarii romani, care, din fericire, sau poate din nefericire pentru Republica Moldova – nu stiu, sunt in pozitii cheie in momentul dat in Uniunea Europeana, la nivelul Parlamentului European. Vorbim de Marian Jean Marinescu, care este vicepresedintele celui mai important grup parlamentar european, popularii, vorbim de Ioan Mircea Pascu, care este vicepresedintele uneia dintre cele mai importante comisii din Parlamentul European, comisia de politica externa, si de Adrian Severin, care este vicepresedinte al socialistilor. Insa, pentru ca m-ai intrebat de Parlamentul European si de initiativa de aseara, preluata de Parlamentul European – initiativa tinerilor basarabeni, care a fost preluata de Parlamentul European – trebuie sa spun ca, iata, Marian Jean Marinescu spre exemplu nu a fost unul dintre cei care au condus actiunea de aseara. Au fost alti europarlamentari. E vorba de Hans van Ballen, care este viitorul presedinte al Internationalei Liberale, fost premier belgian, si care a spus ca situatia este deosebit de serioasa.
Ce pot sa spun este ca interesul in clipa de fata si cuvintele care s-au folosit, citez, suntem cu ochii pe Republica Moldova – asta spune mult pentru o Uniune Europeana care este atat de preocupata de propriile probleme interne. Sa nu uitam ca Uniunea Europeana are o problema grava care o reprezinta Tratatul de la Lisabona, care inca nu e intrat in vigoare, care inca nu este ratificat de Irlanda. Asta ii da foarte mari probleme in propria sa miscare in raport cu exteriorul, pe piata internationala, pe plan mondial.
Valeriu Cater: Iolanda, vorbind deci despre faptul ca aceasta initiativa a fost preluata de liberalii din Parlamentul European, dar, cum spuneai si tu, ingrijorarea in privinta situatiei din Republica Moldova a fost exprimata si de reprezentantii celorlalte grupuri parlamentare, pute sa intelegem ca e vorba despre o ingrijorare generalizata?
Iolanda Badilita: Da, absolut. Da, putem sa spunem asta.
Elena Cioina: Iolanda, dar nu se va intampla si de aceasta data, ca si la alegerile din 5 aprilie, ca din cauza unor probleme interne, institutionale, sau a problemelor pe care le-ai amintit si tu, reactia Bruxelles-ului sa intarzie foarte mult, ca si dupa data de 7 aprilie?
Iolanda Badilita: Situatia nu este comparabila. Daca la alegerile din aprilie, daca ne aducem cu totii bine aminte, Uniunea Europeana nu era pusa in garda, nu stia exact, desi are acolo un reprezentant, desi Consiliul Europei care, e adevarat, nu este o institutie a Uniunii Europene, dar este institutia care e cainele de paza din 47 de state membre, inclusiv din Republica Moldova, nu stiau, nu banuiau ca se poate intampla asa ceva, desi monitorizau aceasta tara, iata dupa ce s-a intamplat pe 7 aprilie, ati vazut si voi, s-au produs schimbari. Uniunea Europeana a organizat cred, la nivelul Parlamentului European, trei daca nu patru mese rotunde in care doar asta s-a discutat. Ore intregi s-a discutat despre ce s-a intamplat, s-au adus dovezi – ma rog, opozitia a adus dovezi, reprezentantii Chisinaului si-au trimis oameni care au prezentat punctul lor de vedere. E adevarat, n-au intrat in dialog, de retinut. Dar, situatia nu este aceeasi. As zice ca de aceasta data, avand in vedere aceasta miscare care s-a produs dupa 7 aprilie la nivelul institutiilor Uniunii Europene, de aceasta data, avand in vedere ca stiu la ce se pot astepta, vor fi mult mai atenti si vor sti de fapt unde sa se uite.
Valeriu Cater: Iolanda, si in aceste conditii poate pretinde Republica Moldova la principalele libertati europene, chiar si fara a obtine intr-un viitor previzibil statutul de membru al Uniunii, asa cum sugera de altfel intr-un interviu ca ar vrea sa se intample chiar presedintele Voronin? Intr-un recent interviu acordat unei agentii de presa rusesti.
Iolanda Badilita: Este greu de spus. Dupa cum stim Uniunea Europeana are niste politici pe care si le creaza si construeste si le previzioneaza pe ani de zile inainte. In conditiile astea, Moldova este inclusa in planurile, in politicile, vorbim de politica de vecinatate, la care Republica Moldova este parte.
Valeriu Cater: Acum Parteneriatul Estic, venind in dezvoltarea Politicii de Vecinatate.
Iolanda Badilita: Da, ma refeream sigura ca da si la Parteneriatul Estic. Fara indoiala ca Uniunea Europeana nu va inchide ochii daca se va intampla din nou ce s-a intamplat in aprilie. Insa probabil ca nu se va intampla ceea ce unul din europarlamentarii romani a cerut la un moment dat si anume intreruperea fodurilor catre Moldova. Asa ceva probabil ca nu se intampla, probabil ca vor fi discutii la nivelul conducerii Republicii Moldova pentru ca neajunsurile care exista, legate de liste, legate de accesul tuturor partidelor in mod egal la mass-media sa fie reglementat. Din ce am auzit aseara si din ce-am inteles vorbind si cu europarlamentari care au fost prezenti, inca nu au fost reglemtate aceste situatii.
Elena Cioina: Iolanda, ce parere au deci europarlamentarii despre situatia din Moldova? Cea de dupa alegerile din 5 aprilie si mai ales cea de dinaintea anticipatelor din 29 iulie?
Iolanda Badilita: Dupa cum am transmis si noi imediat dupa ce s-a intamplat in aprilie, interesul europarlamentarilor, dar nu atat la nivelul Parlamentului European, ci la nivelul intregii Uniunii Europene, a crescut foarte mult in ceea ce priveste Moldova. Este adevarat, este un interes care a fost stimulat de europarlamentarii romani, care, din fericire, sau poate din nefericire pentru Republica Moldova – nu stiu, sunt in pozitii cheie in momentul dat in Uniunea Europeana, la nivelul Parlamentului European. Vorbim de Marian Jean Marinescu, care este vicepresedintele celui mai important grup parlamentar european, popularii, vorbim de Ioan Mircea Pascu, care este vicepresedintele uneia dintre cele mai importante comisii din Parlamentul European, comisia de politica externa, si de Adrian Severin, care este vicepresedinte al socialistilor. Insa, pentru ca m-ai intrebat de Parlamentul European si de initiativa de aseara, preluata de Parlamentul European – initiativa tinerilor basarabeni, care a fost preluata de Parlamentul European – trebuie sa spun ca, iata, Marian Jean Marinescu spre exemplu nu a fost unul dintre cei care au condus actiunea de aseara. Au fost alti europarlamentari. E vorba de Hans van Ballen, care este viitorul presedinte al Internationalei Liberale, fost premier belgian, si care a spus ca situatia este deosebit de serioasa.
Ce pot sa spun este ca interesul in clipa de fata si cuvintele care s-au folosit, citez, suntem cu ochii pe Republica Moldova – asta spune mult pentru o Uniune Europeana care este atat de preocupata de propriile probleme interne. Sa nu uitam ca Uniunea Europeana are o problema grava care o reprezinta Tratatul de la Lisabona, care inca nu e intrat in vigoare, care inca nu este ratificat de Irlanda. Asta ii da foarte mari probleme in propria sa miscare in raport cu exteriorul, pe piata internationala, pe plan mondial.
Valeriu Cater: Iolanda, vorbind deci despre faptul ca aceasta initiativa a fost preluata de liberalii din Parlamentul European, dar, cum spuneai si tu, ingrijorarea in privinta situatiei din Republica Moldova a fost exprimata si de reprezentantii celorlalte grupuri parlamentare, pute sa intelegem ca e vorba despre o ingrijorare generalizata?
Iolanda Badilita: Da, absolut. Da, putem sa spunem asta.
Elena Cioina: Iolanda, dar nu se va intampla si de aceasta data, ca si la alegerile din 5 aprilie, ca din cauza unor probleme interne, institutionale, sau a problemelor pe care le-ai amintit si tu, reactia Bruxelles-ului sa intarzie foarte mult, ca si dupa data de 7 aprilie?
Iolanda Badilita: Situatia nu este comparabila. Daca la alegerile din aprilie, daca ne aducem cu totii bine aminte, Uniunea Europeana nu era pusa in garda, nu stia exact, desi are acolo un reprezentant, desi Consiliul Europei care, e adevarat, nu este o institutie a Uniunii Europene, dar este institutia care e cainele de paza din 47 de state membre, inclusiv din Republica Moldova, nu stiau, nu banuiau ca se poate intampla asa ceva, desi monitorizau aceasta tara, iata dupa ce s-a intamplat pe 7 aprilie, ati vazut si voi, s-au produs schimbari. Uniunea Europeana a organizat cred, la nivelul Parlamentului European, trei daca nu patru mese rotunde in care doar asta s-a discutat. Ore intregi s-a discutat despre ce s-a intamplat, s-au adus dovezi – ma rog, opozitia a adus dovezi, reprezentantii Chisinaului si-au trimis oameni care au prezentat punctul lor de vedere. E adevarat, n-au intrat in dialog, de retinut. Dar, situatia nu este aceeasi. As zice ca de aceasta data, avand in vedere aceasta miscare care s-a produs dupa 7 aprilie la nivelul institutiilor Uniunii Europene, de aceasta data, avand in vedere ca stiu la ce se pot astepta, vor fi mult mai atenti si vor sti de fapt unde sa se uite.
Valeriu Cater: Iolanda, si in aceste conditii poate pretinde Republica Moldova la principalele libertati europene, chiar si fara a obtine intr-un viitor previzibil statutul de membru al Uniunii, asa cum sugera de altfel intr-un interviu ca ar vrea sa se intample chiar presedintele Voronin? Intr-un recent interviu acordat unei agentii de presa rusesti.
Iolanda Badilita: Este greu de spus. Dupa cum stim Uniunea Europeana are niste politici pe care si le creaza si construeste si le previzioneaza pe ani de zile inainte. In conditiile astea, Moldova este inclusa in planurile, in politicile, vorbim de politica de vecinatate, la care Republica Moldova este parte.
Valeriu Cater: Acum Parteneriatul Estic, venind in dezvoltarea Politicii de Vecinatate.
Iolanda Badilita: Da, ma refeream sigura ca da si la Parteneriatul Estic. Fara indoiala ca Uniunea Europeana nu va inchide ochii daca se va intampla din nou ce s-a intamplat in aprilie. Insa probabil ca nu se va intampla ceea ce unul din europarlamentarii romani a cerut la un moment dat si anume intreruperea fodurilor catre Moldova. Asa ceva probabil ca nu se intampla, probabil ca vor fi discutii la nivelul conducerii Republicii Moldova pentru ca neajunsurile care exista, legate de liste, legate de accesul tuturor partidelor in mod egal la mass-media sa fie reglementat. Din ce am auzit aseara si din ce-am inteles vorbind si cu europarlamentari care au fost prezenti, inca nu au fost reglemtate aceste situatii.