Arme de temut în ce priveşte influenţarea opiniei publice
Am intrat în ultima săptămână dinaintea alegerilor şi pasiunile politice dau în clocot. Presa semnalează mereu noi abuzuri comise de autorităţi la adresa Opoziţiei, în special ministerul de Interne pare să-şi fi pus în gând să-şi demoleze definitiv imaginea în ochii cetăţenilor, să devină o sursă de intimidare şi teroare.
Una dintre cele mai recente probe ale acestei activităţi reprobabile o constituie obstrucţionarea lui Dorin Chirtoacă de către poliţie, pe motiv că ar fi depăşit termenul-limită de desfăşurare a unei întâlniri electorale şi, de asemenea, reţinerea la frontieră a lui Dan Caranfil, liderul studenţilor basarabeni de la Iaşi, membru PLDM, căruia, sub un pretext la fel de absurd, i-a fost confiscat laptopul. Ca să nu mai amintim de certificatul HIV, cerut la intrare în ţară ziariştilor români!
Your browser doesn’t support HTML5
Sondaje și percepția lor
Ieri, un alt zvon lugubru bântuia prin Chişinău: guvernul ar plănui să interzică pentru doi ani ieşirea cetăţenilor moldoveni peste hotare. O asemenea decizie, dacă s-ar aplica, ar însemna o întoarcere la rânduielile din perioada sovietică, explozia unei adevărate „bombe” sociale. Dacă aşa arată programul politic al PCRM, n-ar mai trebui să existe indecişi în sondaje! E limpede că doar dezinformarea şi manipularea la scară mare, exercitate de mediile pro-comuniste, menţin în suspans deznodământul alegerilor din 29 iulie.
Am amintit de sondaje. În ultimii ani acestea au devenit în Moldova nişte arme de temut în ce priveşte influenţarea opiniei publice. Sondajele organizate de Asociaţia Demografilor şi Sociologilor şi, respectiv, de Institutul de Politici Publice, date recent publicităţii, indică o scădere a opţiunilor de vot pentru PCRM dar, în acelaşi timp, şi o stagnare a Opoziţiei anticomuniste. În schimb, în creştere fulminantă s-ar afla PD-ul lui Marian Lupu. Preşedinţii celor trei partide anticomuniste – PL, PLDM şi AMN - au dreptate, ca jucători electorali angajaţi într-o partidă care încă nu s-a încheiat, să se arate neîncrezători ba chiar indignaţi faţă de cifrele din sondaje, întrucât e greu să admiţi că imensul efort organizatoric şi de persuadare a electoratului, pe care îl depui, nu ar avea randament.
Excluzând oribilul scenariu al unei noi fraudări a alegerilor (deşi, din păcate, nu putem exclude deloc acest scenariu!), trebuie spus că în politică se lucrează mai ales cu percepţiile oamenilor, realităţile le urmează. Foarte mulţi cetăţeni îşi vor decide votul în ajunul scrutinului. Tocmai de aceea, publicarea atât de târzie a ultimului Barometru de Opinie Publică comandat de IPP, cel care „lasă” în afara pragului electoral Alianţa Moldova Noastră, riscă să producă o demobilizare prematură a electoratului. În aceste condiţii, Opoziţia e obligată să transmită un puternic semnal de încurajare a propriilor suporteri.
În virtutea aceleiaşi logici, să nu ne mirăm că partidele anticomuniste resping o alianţă cu PD-ul dlui Lupu. Bătălia pentru voturi nu s-a încheiat, iar fostul speaker are de făcut un drum lung până va câştiga încrederea cetăţenilor cu viziuni democratice. Există mari suspiciuni legate de intenţiile postelectorale ale PD, fireşte, dacă acest partid va accede în parlament. Suspiciunile sunt generate de ambiguitatea retoricii lui Marian Lupu, o ambiguitate calculată electoral.
După 29 iulie, discursurile vor evolua în funcţie de rezultatele scrutinului şi o negociere cu Partidul Democrat, probabil, nu va putea fi evitată, dacă aceasta va fi singura soluţie pentru a-i trimite pe comunişti în băncile opoziţiei, iar Moldova să capete o şansă de normalitate.
