Interviu cu Doru Petruți, director IMAS Chișinău
Un raport Gallup, dat publicităţi zilele trecute, arată că 75 la sută din moldoveni sunt nemulţumiţi de felul în care ţara e condusă de autorităţi. Cercetarea a fost realizată în lunile mai-iunie, în baza unor interviuri şi a cuprins mai multe ţări din regiune. Mai nemulţimiţi decît moldoveni, de conducerea lor, sunt ucrainenii. Autorităţile de la Kiev au cea mai scăzută rată de încredere. 85 la sută dintre ucraineni nu sunt de-acord cu modul în care este condusă ţara, situaţie explicată prin certurile continue dintre preşedintele Victor Iuşcenco şi premierul Iulia Timoşenco. Surpriză însă, în aceleaşi sondaj Gallup, ruşii sunt destul de mulţumiţi de autorităţile lor. Conducerea de la Moscova se bucură de un procent de aprobare de peste 50 la suta.
De ce moldovenii sunt printre cei mai nemulţumiţi de conducerea lor, ce ar vrea ei să se schimbe – îi vom adresa aceste întrebări lui Doru Petruţi, director al Institutului de marketing şi analize sociale de la Chişinău, pe scurt IMAS.
Elena Cioina: D-le Petruti, judecand dupa studiile pe care le-ati realizat pana acum, care ar putea fi cauza acestei nemultumiri a moldovenilor fata de conducerea pe care o aleg o data la patru ani tot ei? De ce anume sunt nemultumiti?
Doru Petruti: Mai intai de toate, in primele treizeci de secunde, o sa nuantez un pic lucrurile. Nivelul de incredere in putere variaza in functie de momentul masurarii si perioada la care va referiti Dvs cu studiul citat inregistreaza probabil cel mai scazut nivel de incredere in putere. Vom intelege imediat de ce se intampla acests lucru. Apoi, încrederea in putere poate fi exprimata, masurata prin mai mult indicatori. Putem vorbi despre increderea in Parlament, in presedinte, in justitie, in Primarie, in Guvern – acestia sunt indicatorii care ne spun cam cata incredere exista in putere. In Moldova pentru institutiile citate mai sus nivelul incredererii este undeva intre 20 si 45-48 la suta.
V-as propune un indicator si mai precis, care poate fi usor urmarit in sondajele care circula si in sondajele din Moldova – e vorba de increderea in Guvern. Imediat dupa investirea fiecarui nou Guvern putem vorbi despre o reinvestire a increderii populatiei. Ceea ce inseamna procente mai mari de incredere pentru Guvernul tarii respective in perioada imediat urmatoare sau perioada ce variaza – tine cateva luni in fiecare societate in perioda ce urmeaza alegerii. In Moldova de exemplu nivelul increderii poate sa atinga si 50 la suta in prerioada de dupa numirea unui nou Guvern. Iar apoi treptat, pe masura ce asteptarile populatiei nu sunt confirmate, increderea in Guvern incepe sa scada. In perioada obisnuita, in Moldova increderea in Guvern s-a stabilizat undeva la 30-35 la suta.
Masurarea la care faceti referinta s-a facut in perioade astea destul de incerte. Ce se intampla? De ce scade pana la un nivel de 30 sau 25 la suta si astfel mai bine de ¾ din populatie nu au incredere in Guvern? Ceea ce se intampla de fapt e urmatorul lucru: increderea populatiei in putere sau in Guvern ajunge la un nivel care exprima de fapt intentia de vot pentru un anumit partid. Daca va uiati la scorul respectiv o sa va dati seama ca e destul de apropiat de intentia de vot in partidul de guvernamant.
Valeriu Cater: D-le Petruti, dar Dvs pana acum ati vorbit despre increderea in institutiile statului. Mai este un indicator, increderea in oamenii politici. In Republica Moldova acesti doi indicatori – al increderii in institutiile statului pe de o parte si in oamenii politici de cealalata – sunt foarte diferiti. Oare oamenii nu-si dau seama ca buna functionare a institutiilor de stat e pana la urma asigurata de oameni politici si nu e cumva vreo contradictie pe aici pe undeva?
Doru Petruti: Nu cred ca e o contradictie. Cred ca atribuiti populatiei un mod foarte matur de a gandi fenomenul politic si lucrurile in teren nu stau chiar atat de elaborat. Inca o data, corespondenta intre nivelul de incredre in putere si intentia de vot in partidul de guvernamant in Moldova au o corelatie foarte mare. Si daca o sa va uitati nivelul increderii in putere nu coboara sub acest prag al intentiei de vot in partidul de guvernamant. De ce in Moldova e mai ridicat acest nivel, era una din temele de discutie? Intr-adevar, uitandu-ma si pe alte sondaje, facute in alte tari, Moldova e peste nivelul tarilor din jur – cum ati spus si Ucraina, dar si tari ca Romania, Polonia, Slovacia, Letonia, care-s undeva in 15-20 – 30 la suta de incredere in Guvern, dar sub media inregistrata de exemplu in tarile nordice – Danemarca si Finlanda, unde incredreea in Guvern poate sa mearga si pana la 60 la suta. Dar acolo vorbim despre o incredere in institutii mult-mult mai mare: increderea in politie, increderea in justitie, functionalitatea societatilor respective e diferita. In Moldova lucrurile ajung la pragul acesta pentru ca, cam acesta era bazinul electoral al partidului de guvernamant pana acuma.
Elena Cioina: Dar ar putea nemultumirea exprimata in asemenea sondaje indica si un esec al democratiei in Moldova? Asta avînd in vedere ca rezultatele exprimate de Rusia de exemplu, unde situatia la capitolul libertati e mult mai proasta decat in Moldova, dar oameni se declara mult mai loiali autoritatilor?
Doru Petruti: Nu neaparat. Sa stiti ca nivelul increderii depinde si de tipul foarte specific de electorat pe care l-am avut cel putin in Moldova. Se cunoaste foarte bine loialitatea acelui electorat rural, cu o varsta destul de inaintata. Putem spune ca si mass-media are un rol destul de important in fecare tara pentru determinarea unui anumit nivel de incredere. Se stie ca mass-media isi joaca intr-o anumita masura functia de “caine de paza al democratiei”. Scoate in evidenta pe parcursul unei guvernari lucrurile care de fapt nu merg prea bine, desi, cu siguranta, fiecare guvernare are si realizari. Ei, in Moldova vorbim de o inertie foarte pronuntata a acestui tip de electorat, care si-a pastrat si a fost loial unui partid, ca dovada si rezultatele inregistrate in fiecare exit poll, unde vedem ca in mod constant vodurile catre Partidul Comunistilor au o anumita coloratura ca structura a electoratului.
Valeriu Cater: Acum, d-le Petruti, ca lucrurile stau sa se schimbe sau, cel putin, exista asteptarea unei schimbari, ar putea nereusita formarii unei coalitii necomuniste si un eventual blocaj guvernamental spori nemultumirea moldovenilor fata de clasa politica si, deci, fata de autoritati?
Doru Petruti: Cred ca va depinde foarte mult cat anume va dura o presupusa criza de numire a unui nou Guvern, a unui presedinte. Daca lucrurile nu vor dura mult si vor merge in directia buna si se vor pune toate la punct, o sa vedeti ca o eventuala masurare dupa investirea unui nou Guverm care, ma rog, se muta de la stanga la dreapta, o sa vedeti ca o sa se reactiveze fenomenul acesta de care v-am spus – de reinvestire a increderii. Daca va uitati pe date de sondaj, imediat dupa 2001, dupa 2005 nivelul increderii in Guvern a urcat pana la 50 la suta. Dupa care luna de luna, an de an, e a coborat spre 30 la suta.
De ce moldovenii sunt printre cei mai nemulţumiţi de conducerea lor, ce ar vrea ei să se schimbe – îi vom adresa aceste întrebări lui Doru Petruţi, director al Institutului de marketing şi analize sociale de la Chişinău, pe scurt IMAS.
Elena Cioina: D-le Petruti, judecand dupa studiile pe care le-ati realizat pana acum, care ar putea fi cauza acestei nemultumiri a moldovenilor fata de conducerea pe care o aleg o data la patru ani tot ei? De ce anume sunt nemultumiti?
Doru Petruti: Mai intai de toate, in primele treizeci de secunde, o sa nuantez un pic lucrurile. Nivelul de incredere in putere variaza in functie de momentul masurarii si perioada la care va referiti Dvs cu studiul citat inregistreaza probabil cel mai scazut nivel de incredere in putere. Vom intelege imediat de ce se intampla acests lucru. Apoi, încrederea in putere poate fi exprimata, masurata prin mai mult indicatori. Putem vorbi despre increderea in Parlament, in presedinte, in justitie, in Primarie, in Guvern – acestia sunt indicatorii care ne spun cam cata incredere exista in putere. In Moldova pentru institutiile citate mai sus nivelul incredererii este undeva intre 20 si 45-48 la suta.
V-as propune un indicator si mai precis, care poate fi usor urmarit in sondajele care circula si in sondajele din Moldova – e vorba de increderea in Guvern. Imediat dupa investirea fiecarui nou Guvern putem vorbi despre o reinvestire a increderii populatiei. Ceea ce inseamna procente mai mari de incredere pentru Guvernul tarii respective in perioada imediat urmatoare sau perioada ce variaza – tine cateva luni in fiecare societate in perioda ce urmeaza alegerii. In Moldova de exemplu nivelul increderii poate sa atinga si 50 la suta in prerioada de dupa numirea unui nou Guvern. Iar apoi treptat, pe masura ce asteptarile populatiei nu sunt confirmate, increderea in Guvern incepe sa scada. In perioada obisnuita, in Moldova increderea in Guvern s-a stabilizat undeva la 30-35 la suta.
Masurarea la care faceti referinta s-a facut in perioade astea destul de incerte. Ce se intampla? De ce scade pana la un nivel de 30 sau 25 la suta si astfel mai bine de ¾ din populatie nu au incredere in Guvern? Ceea ce se intampla de fapt e urmatorul lucru: increderea populatiei in putere sau in Guvern ajunge la un nivel care exprima de fapt intentia de vot pentru un anumit partid. Daca va uiati la scorul respectiv o sa va dati seama ca e destul de apropiat de intentia de vot in partidul de guvernamant.
Valeriu Cater: D-le Petruti, dar Dvs pana acum ati vorbit despre increderea in institutiile statului. Mai este un indicator, increderea in oamenii politici. In Republica Moldova acesti doi indicatori – al increderii in institutiile statului pe de o parte si in oamenii politici de cealalata – sunt foarte diferiti. Oare oamenii nu-si dau seama ca buna functionare a institutiilor de stat e pana la urma asigurata de oameni politici si nu e cumva vreo contradictie pe aici pe undeva?
Doru Petruti: Nu cred ca e o contradictie. Cred ca atribuiti populatiei un mod foarte matur de a gandi fenomenul politic si lucrurile in teren nu stau chiar atat de elaborat. Inca o data, corespondenta intre nivelul de incredre in putere si intentia de vot in partidul de guvernamant in Moldova au o corelatie foarte mare. Si daca o sa va uitati nivelul increderii in putere nu coboara sub acest prag al intentiei de vot in partidul de guvernamant. De ce in Moldova e mai ridicat acest nivel, era una din temele de discutie? Intr-adevar, uitandu-ma si pe alte sondaje, facute in alte tari, Moldova e peste nivelul tarilor din jur – cum ati spus si Ucraina, dar si tari ca Romania, Polonia, Slovacia, Letonia, care-s undeva in 15-20 – 30 la suta de incredere in Guvern, dar sub media inregistrata de exemplu in tarile nordice – Danemarca si Finlanda, unde incredreea in Guvern poate sa mearga si pana la 60 la suta. Dar acolo vorbim despre o incredere in institutii mult-mult mai mare: increderea in politie, increderea in justitie, functionalitatea societatilor respective e diferita. In Moldova lucrurile ajung la pragul acesta pentru ca, cam acesta era bazinul electoral al partidului de guvernamant pana acuma.
Elena Cioina: Dar ar putea nemultumirea exprimata in asemenea sondaje indica si un esec al democratiei in Moldova? Asta avînd in vedere ca rezultatele exprimate de Rusia de exemplu, unde situatia la capitolul libertati e mult mai proasta decat in Moldova, dar oameni se declara mult mai loiali autoritatilor?
Doru Petruti: Nu neaparat. Sa stiti ca nivelul increderii depinde si de tipul foarte specific de electorat pe care l-am avut cel putin in Moldova. Se cunoaste foarte bine loialitatea acelui electorat rural, cu o varsta destul de inaintata. Putem spune ca si mass-media are un rol destul de important in fecare tara pentru determinarea unui anumit nivel de incredere. Se stie ca mass-media isi joaca intr-o anumita masura functia de “caine de paza al democratiei”. Scoate in evidenta pe parcursul unei guvernari lucrurile care de fapt nu merg prea bine, desi, cu siguranta, fiecare guvernare are si realizari. Ei, in Moldova vorbim de o inertie foarte pronuntata a acestui tip de electorat, care si-a pastrat si a fost loial unui partid, ca dovada si rezultatele inregistrate in fiecare exit poll, unde vedem ca in mod constant vodurile catre Partidul Comunistilor au o anumita coloratura ca structura a electoratului.
Valeriu Cater: Acum, d-le Petruti, ca lucrurile stau sa se schimbe sau, cel putin, exista asteptarea unei schimbari, ar putea nereusita formarii unei coalitii necomuniste si un eventual blocaj guvernamental spori nemultumirea moldovenilor fata de clasa politica si, deci, fata de autoritati?
Doru Petruti: Cred ca va depinde foarte mult cat anume va dura o presupusa criza de numire a unui nou Guvern, a unui presedinte. Daca lucrurile nu vor dura mult si vor merge in directia buna si se vor pune toate la punct, o sa vedeti ca o eventuala masurare dupa investirea unui nou Guverm care, ma rog, se muta de la stanga la dreapta, o sa vedeti ca o sa se reactiveze fenomenul acesta de care v-am spus – de reinvestire a increderii. Daca va uitati pe date de sondaj, imediat dupa 2001, dupa 2005 nivelul increderii in Guvern a urcat pana la 50 la suta. Dupa care luna de luna, an de an, e a coborat spre 30 la suta.