Interviu cu Marian Lupu, liderul Partidului Democrat
Într-un interviu cu Valentina Ursu, liderul partidului democrat Marian Lupu a facut o comparatie intre negocierile din aceasta perioada dintre partidul comunistilor din Moldova si partidele necomuniste si negocierile de acum 4 ani, cind, ne reamintim, comunistii au obţinut spriijinul opozitiei si cu voturile opozitiei liderul lor, Vladimir Voronin a dobîndit încă un mandat in fruntea statului.
M. Lupu: In primul rand, dupa alegerile parlamentare din 6 martie 2005 partidele politice parlamentare l-au sustinut neconditionat pe Vladimir Voronin la functia de Presedinte al tarii, fara a recurge la calcule aritmetice sau la anumite conditii ce tin de partajarea functiilor. Prin urmare, astazi, PCRM ii revine obligatiunea morala de a sustine candidatul din partea Coalitiei la functia de Presedinte al tarii. In caz contarar PCRM va deveni vinovatul de continuarea crizei politice si de provacarea alegerilor parlamentare anticipate repetate. In al doilea rand, decizia Coalitiei cu privire la partajarea functiilor va fi anuntata la momentul oportun. Cel putin inainte de prima sedinta a parlamentului nou ales. Trebuie sa mai avem putina rabdare. Fiindca acest lucru se inscrie in logica si tactica procesului de negocieri. Urmare a propunerilor facute de PDM, membrii coalitiei vor trebui sa discute la masa de dialog politic cu reprezentantii PCRM. Si asta pentru a vedea care sunt posibilitatile, oportunitatile pentru depasirea situatiei de criza politica in Republica Moldova.
V. Ursu: Dumneavoastra vorbiti despre acest dialog politic ca despre niste negocieri.
M. Lupu: Nu in zadar, vorbesc despre situatia din parlament dupa alegerile din 2005, fiindca si atunci dialogul purta caracterul unor negocieri. Insa acele negocieri nu se purtau pe marginea departajarii posturilor. Se purtau pe marginea unor lucruri conceptuale, idei care vizau o reforma politica, aprofundarea reformelor democratice, se axau pe elemente cheie ale politicii interne si externe. Daca asta a fost situatia in 2005, cred ca potrivit principiului „oglinda”, acelasi principiu ar putea sa fie aplicat si la moment. Negocieri, dialog, mai putin conteaza cum se vor numi, conteaza continutul, efectul acestor discutii care trebuie sa duca neaparat la depasirea crizei politice.
V. Ursu: Domnule Lupu, in societate se vehiculeaza intens presupunerile cu privire la impartirea functiilor in stat. Tinand cont de aceste zvonuri informatie, Dvs pretindeti la postul de presedinte al tarii. Totodata, anume alegerea sefului statului poate deveni o problema insurmontabila pentru actualul parlament, ba chiar pentru intrega tara in cazul in care PCRM nu va vota candidatul propus de coalitie. Sa ne asteptam la noi alegeri? Despre ce evolutii am putea vorbi ?
M. Lupu: Eu personal nu am declarat nicodata ca as pretinde la postul de presedinte sau la vreun oricare alt post in stat. Aceasta intrebare nu este prioritara pentru mine. Doar unul dintre cei patru lideri ai partidelor de opozitie si-a facut publice preferintele. In al treilea rand, astazi problemele societatii pot fi rezolvate nu prin lupta pentru posturi, ci prin garantarea organizarii corecte si constitutionale a noii guvernari. Eu vreau sa repet inca o data ceea, ce am mai spus de nenumarate ori in aceasta perioada post-electorala: nu posturile sunt importante, ci capacitatea noastra de a ne detasa de modelul autoritar de organizare a guvernarii, de a readuce guvernarea in corespundere cu normele democratiei parlamentare, care a fost incalcata flagrant in ultimii 8 ani. In perioada 2001-2009 puterea reala in stat a apartinut presedintelui si verticalei puterii create in jurul acestuia. Conform acestui model autoritar vicios persoana cea mai importanta in stat a devenit presedintele, iar guvernul, parlamentul, justitia si organele puterii locale au indeplinit functiile de structuri docile, care indeplineau directivele presedintelui tarii. Insa o atare structura a guvernarii nu are nimic comun cu prevederile Constitutiei. In conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, cea mai importanta persoana politica in tara este prim-ministrul. Si nu speakerul, asa cum gresit considera unii, si nu presedintele, ci anume prim-ministrul - seful puterii executive in stat. Asta e situatia daca tinem cont de prevederile Constitutiei.
M. Lupu: In primul rand, dupa alegerile parlamentare din 6 martie 2005 partidele politice parlamentare l-au sustinut neconditionat pe Vladimir Voronin la functia de Presedinte al tarii, fara a recurge la calcule aritmetice sau la anumite conditii ce tin de partajarea functiilor. Prin urmare, astazi, PCRM ii revine obligatiunea morala de a sustine candidatul din partea Coalitiei la functia de Presedinte al tarii. In caz contarar PCRM va deveni vinovatul de continuarea crizei politice si de provacarea alegerilor parlamentare anticipate repetate. In al doilea rand, decizia Coalitiei cu privire la partajarea functiilor va fi anuntata la momentul oportun. Cel putin inainte de prima sedinta a parlamentului nou ales. Trebuie sa mai avem putina rabdare. Fiindca acest lucru se inscrie in logica si tactica procesului de negocieri. Urmare a propunerilor facute de PDM, membrii coalitiei vor trebui sa discute la masa de dialog politic cu reprezentantii PCRM. Si asta pentru a vedea care sunt posibilitatile, oportunitatile pentru depasirea situatiei de criza politica in Republica Moldova.
V. Ursu: Dumneavoastra vorbiti despre acest dialog politic ca despre niste negocieri.
M. Lupu: Nu in zadar, vorbesc despre situatia din parlament dupa alegerile din 2005, fiindca si atunci dialogul purta caracterul unor negocieri. Insa acele negocieri nu se purtau pe marginea departajarii posturilor. Se purtau pe marginea unor lucruri conceptuale, idei care vizau o reforma politica, aprofundarea reformelor democratice, se axau pe elemente cheie ale politicii interne si externe. Daca asta a fost situatia in 2005, cred ca potrivit principiului „oglinda”, acelasi principiu ar putea sa fie aplicat si la moment. Negocieri, dialog, mai putin conteaza cum se vor numi, conteaza continutul, efectul acestor discutii care trebuie sa duca neaparat la depasirea crizei politice.
V. Ursu: Domnule Lupu, in societate se vehiculeaza intens presupunerile cu privire la impartirea functiilor in stat. Tinand cont de aceste zvonuri informatie, Dvs pretindeti la postul de presedinte al tarii. Totodata, anume alegerea sefului statului poate deveni o problema insurmontabila pentru actualul parlament, ba chiar pentru intrega tara in cazul in care PCRM nu va vota candidatul propus de coalitie. Sa ne asteptam la noi alegeri? Despre ce evolutii am putea vorbi ?
M. Lupu: Eu personal nu am declarat nicodata ca as pretinde la postul de presedinte sau la vreun oricare alt post in stat. Aceasta intrebare nu este prioritara pentru mine. Doar unul dintre cei patru lideri ai partidelor de opozitie si-a facut publice preferintele. In al treilea rand, astazi problemele societatii pot fi rezolvate nu prin lupta pentru posturi, ci prin garantarea organizarii corecte si constitutionale a noii guvernari. Eu vreau sa repet inca o data ceea, ce am mai spus de nenumarate ori in aceasta perioada post-electorala: nu posturile sunt importante, ci capacitatea noastra de a ne detasa de modelul autoritar de organizare a guvernarii, de a readuce guvernarea in corespundere cu normele democratiei parlamentare, care a fost incalcata flagrant in ultimii 8 ani. In perioada 2001-2009 puterea reala in stat a apartinut presedintelui si verticalei puterii create in jurul acestuia. Conform acestui model autoritar vicios persoana cea mai importanta in stat a devenit presedintele, iar guvernul, parlamentul, justitia si organele puterii locale au indeplinit functiile de structuri docile, care indeplineau directivele presedintelui tarii. Insa o atare structura a guvernarii nu are nimic comun cu prevederile Constitutiei. In conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, cea mai importanta persoana politica in tara este prim-ministrul. Si nu speakerul, asa cum gresit considera unii, si nu presedintele, ci anume prim-ministrul - seful puterii executive in stat. Asta e situatia daca tinem cont de prevederile Constitutiei.