Singura măsură "anti-criză" luată de guvernul comunist a fost să reducă cu 20% bugetele locale
Comunităţile locale din Republica Moldova au fost puternic afectate de criza economică mondială, arată un studiu semnat de centrul de analiză Expert Grup făcut astăzi public la Chişinău. Autorii cercetarii constată că şi-au făcut efectul mai cu seamă reducerea sumelor de bani trimişi acasă de moldovenii aflaţi la muncă peste hotare dar şi scăderea fluxului de investiţii directe, creşterea şomajului şi nu în ultimul rînd reducerea fondurilor de la bugetul central puse la dispoziţia autorităţilor locale.
Primarul de Lipcani, Evghenii Dumenco confirmă concluziile studiului, precizînd că efectele crizei s-au făcut simţite mai ales la mijlocul verii, cînd bugetele locale au fost reduse cu 20 la sută prin ordonanţa Executivului de la Chişinău: ”Asta a fost cel mai grav pentru că a trebuit să feliem bugetul care şi aşa-i sărac. Situaţia economică şi socială e gravă. Am vrea ca noua guvernare să nu ne mai reducă bugetul, întrucît la nivel local aproape nu mai avem de unde atrage fonduri, să ne ofere acces la proiecte, ca să refacem infrastructura, să reparăm drumurile.”
Primarul de Şoldăneşti, Alexandru Tinică spune că i-a reuşit cît de cît să atenueze efectele recesiunii mondiale, graţie unor fonduri obţinute de la donatori străini. Numai în acest mod primarul a reuşit să recupereze milionul de lei ce i s-ar fi cuvenit dacă guvernul nu ar fi ciupit din bugetele locale: ”Am avut posibilitatea să folosim banii noştri în alte domenii, cum ar fi bunăoară reparaţii care trebuie să le facem din bugetul local. Aplicăm patru proiecte în comun cu PNUD, între care de salubrizare, acces la informaţie în primărie. Am reuşit să mobilizăm comunitatea. Am învăţat multe din colaborarea cu partenerii noştri şi multe lucruri am făcut împreună, astfel că la Şoldăneşti nu prea simţim consecinţele crizei.”
Ce spun autorii studiului lansat de Expert Grup despre reducerea de fonduri operată de la centru? Valeriu Prohniţchi, directorul centrului de expertize : “Consecinţele crizei au afectat veniturile obţinute de companiile din teritorii, în special, cele din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi de gospodăriile casnice, persoanele socialmente vulnerabile.” Prohniţchi precizează că autorităţile locale sunt puse în faţa unei dileme extreme de neplăcute - să menţină nivelul salarial actual sau să reducă în jumătate cheltuielile pentru încălzire şi curent electric, cît şi alimentarea în şcoli şi grădiniţe. Prohniţchi: ”chiar şi în aceste circumstanţe, în unele raioane restanţele salariale sunt aproape inevitabile pînă la sfărşitul anului 2009.”
Fostul primar de Floreşti, Iurie Ţap, actualmente vice-preşedinte al Parlamentului, se declară convins că autorităţile locale şi-ar putea administra mai eficient bugetele dacă ar avea mai multă autonomie: “Cel mai important este de a le stabili acele venituri proprii. Nu este vorba de a le transmite bani. Primarii şi consilierii locali înţeleg că au nevoie de venituri, acele impozite care să fie fortificate, adică care să fie muncite şi le-ar permite să obţină acele venituri care să acopere problemele locale, fie că este vorba de amenajarea localităţilor; drumuri, iluminare, dar totodată să creeze infrastructura necesară pentru a susţine şi dezvoltarea locală. Pentru că acolo unde avem infrastructură locală, de regulă vin investitorii.”
Autorii studiului se arată convinşi că impactul crizei în veriga locală s-ar fi putut minimaliza dacă fosta guvernare ar fi luat masuri de anticipare. Experţii îi recomandă noului guvern, între altele, să dea prioritate politicilor de protecţie socială şi să aibă mai multă grijă pentru încadrarea şomerilor în cîmpul muncii.
Primarul de Lipcani, Evghenii Dumenco confirmă concluziile studiului, precizînd că efectele crizei s-au făcut simţite mai ales la mijlocul verii, cînd bugetele locale au fost reduse cu 20 la sută prin ordonanţa Executivului de la Chişinău: ”Asta a fost cel mai grav pentru că a trebuit să feliem bugetul care şi aşa-i sărac. Situaţia economică şi socială e gravă. Am vrea ca noua guvernare să nu ne mai reducă bugetul, întrucît la nivel local aproape nu mai avem de unde atrage fonduri, să ne ofere acces la proiecte, ca să refacem infrastructura, să reparăm drumurile.”
Primarul de Şoldăneşti, Alexandru Tinică spune că i-a reuşit cît de cît să atenueze efectele recesiunii mondiale, graţie unor fonduri obţinute de la donatori străini. Numai în acest mod primarul a reuşit să recupereze milionul de lei ce i s-ar fi cuvenit dacă guvernul nu ar fi ciupit din bugetele locale: ”Am avut posibilitatea să folosim banii noştri în alte domenii, cum ar fi bunăoară reparaţii care trebuie să le facem din bugetul local. Aplicăm patru proiecte în comun cu PNUD, între care de salubrizare, acces la informaţie în primărie. Am reuşit să mobilizăm comunitatea. Am învăţat multe din colaborarea cu partenerii noştri şi multe lucruri am făcut împreună, astfel că la Şoldăneşti nu prea simţim consecinţele crizei.”
Ce spun autorii studiului lansat de Expert Grup despre reducerea de fonduri operată de la centru? Valeriu Prohniţchi, directorul centrului de expertize : “Consecinţele crizei au afectat veniturile obţinute de companiile din teritorii, în special, cele din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi de gospodăriile casnice, persoanele socialmente vulnerabile.” Prohniţchi precizează că autorităţile locale sunt puse în faţa unei dileme extreme de neplăcute - să menţină nivelul salarial actual sau să reducă în jumătate cheltuielile pentru încălzire şi curent electric, cît şi alimentarea în şcoli şi grădiniţe. Prohniţchi: ”chiar şi în aceste circumstanţe, în unele raioane restanţele salariale sunt aproape inevitabile pînă la sfărşitul anului 2009.”
Fostul primar de Floreşti, Iurie Ţap, actualmente vice-preşedinte al Parlamentului, se declară convins că autorităţile locale şi-ar putea administra mai eficient bugetele dacă ar avea mai multă autonomie: “Cel mai important este de a le stabili acele venituri proprii. Nu este vorba de a le transmite bani. Primarii şi consilierii locali înţeleg că au nevoie de venituri, acele impozite care să fie fortificate, adică care să fie muncite şi le-ar permite să obţină acele venituri care să acopere problemele locale, fie că este vorba de amenajarea localităţilor; drumuri, iluminare, dar totodată să creeze infrastructura necesară pentru a susţine şi dezvoltarea locală. Pentru că acolo unde avem infrastructură locală, de regulă vin investitorii.”
Autorii studiului se arată convinşi că impactul crizei în veriga locală s-ar fi putut minimaliza dacă fosta guvernare ar fi luat masuri de anticipare. Experţii îi recomandă noului guvern, între altele, să dea prioritate politicilor de protecţie socială şi să aibă mai multă grijă pentru încadrarea şomerilor în cîmpul muncii.