O candidatură deranjantă pentru conservatorii britanici.
Dupa ce irlandezii s-au razgindit si au spus DA in referendumul de la sfirsitul saptaminii in favoarea Tratatului de la Lisabona, este din ce in ce mai posibil ca fostul premier britanic, laburistul Tony Blair sa ajunga... președintele Uniunii Europene. Cel putin sansele il arata ca favorit pentru aceasta noua functie. Mai multe de la Oana Serafim:
Agentia Associated Press scrie in aceasta dimineata ca şansele ca premierul laburist britanic sa devina preşedintele Uniunii Europene au crescut simţitor odata cu votul irlandez. Tratatul de la Lisabona infiinţeaza aceasta noua functie de preşedinte al Uniunii. Mandatul sau va fi de 2 ani si jumatate si ar putea fi reiinoit doar o data. Preşedintele Uniunii va trebui sa fie ales de catre şefii celor 27 de tari comunitare dupa ce Tratatul de la Lisabona fi fi fost semnat si ratificat de toate tarile membre.
In virsta de 56 de ani, Tony Blair se bucura de mai multa popularitate in afara tării sale decit in Marea Britanie, unde, aminteste AP, el nu a fost uitat pentru sprijinul dat administratiei Bush în declanşarea războiului din Irak si pentru că a susţinut existenta armelor de distrugere in masa pe care le-ar fi avut regimul Sadam Hussein.
Candidatura lui Blair i-ar putea deranja pe conservatorii britanici care, potrivit sondajelor de opinie, ar putea sa preia puterea in Marea Britanie in alegerile de anul viitor. Pe de alta parte, scrie AP, s-ar putea gasi mai multi preşedinti de state europene care sa nu sustina candidatura lui Blair, considerind ca, in perioada cit s-a aflat in Downing Street 10, nu a reusit sa aduca Marea Britanie „in inima Europei” şi că Londra nu a adoptat moneda unica europeana şi nici nu a aderat la zona Schengen.
Oricum, negicierile privind viitorul preşedinte al Uniunii, vor avea loc in spatele uşilor inchise si opinia publica va afla destul de putine despre cum se vor desfăşura. Alte candidaturi despre care se fac speculatii in presa internationala sunt cea a premierului Luxemburgului, Jean Claude Junker, a fostului cancelar austriac Wolfgang Schussel sau a fostului premier Olandez Jan Peter Balkenende. Potrivit legilor nescrise ale Uniunii, persoana care va detine acest post va trebui sa vorbeasca si franceza si engleza...
Corespondentul nostru la Bruxelles relateaza ca adoptarea Trataului de la Lisabona va netezi calea spre Uniunea Europeana a tarilor din Balcanii de Vest. Croatia si Islanda ar putea adera la Uniune in 2011, iar celelalte tari din regiune ar putea urma. Dar, mai spune corespondentul nostru, citind opiniile unor experti, Turcia va continua sa ramina in „ asteptare”, din acuza retincentei Frantei si Germaniei. Relatia cu Rusia nu se va schimba, pentru ca asupra acestui subiect tarile membre vor putea sa aibă, in continuare, drept de veto. Iar Rusia, se va putea in continuare opune Parteneriatului Estic.
Pentru a intra în vigoare, Tratatul de la Lisabona trebuie să mai fie semnat de preşedintele polonez, Lech Kaczynski şi de cel ceh, Václav Klaus. În ambele ţări, parlamentele au ratificat deja textul. Preşedintele ceh amână semnarea tratatului până la verdictul Curţii Constituţionale din ţara sa. Aceasta a fost abordată de un grup de senatori din parlamentul ceh, care cer o opinie privind compatibilitatea intre prevederile sale si cele ale Constituţiei Cehiei
Agentia Associated Press scrie in aceasta dimineata ca şansele ca premierul laburist britanic sa devina preşedintele Uniunii Europene au crescut simţitor odata cu votul irlandez. Tratatul de la Lisabona infiinţeaza aceasta noua functie de preşedinte al Uniunii. Mandatul sau va fi de 2 ani si jumatate si ar putea fi reiinoit doar o data. Preşedintele Uniunii va trebui sa fie ales de catre şefii celor 27 de tari comunitare dupa ce Tratatul de la Lisabona fi fi fost semnat si ratificat de toate tarile membre.
In virsta de 56 de ani, Tony Blair se bucura de mai multa popularitate in afara tării sale decit in Marea Britanie, unde, aminteste AP, el nu a fost uitat pentru sprijinul dat administratiei Bush în declanşarea războiului din Irak si pentru că a susţinut existenta armelor de distrugere in masa pe care le-ar fi avut regimul Sadam Hussein.
Candidatura lui Blair i-ar putea deranja pe conservatorii britanici care, potrivit sondajelor de opinie, ar putea sa preia puterea in Marea Britanie in alegerile de anul viitor. Pe de alta parte, scrie AP, s-ar putea gasi mai multi preşedinti de state europene care sa nu sustina candidatura lui Blair, considerind ca, in perioada cit s-a aflat in Downing Street 10, nu a reusit sa aduca Marea Britanie „in inima Europei” şi că Londra nu a adoptat moneda unica europeana şi nici nu a aderat la zona Schengen.
Oricum, negicierile privind viitorul preşedinte al Uniunii, vor avea loc in spatele uşilor inchise si opinia publica va afla destul de putine despre cum se vor desfăşura. Alte candidaturi despre care se fac speculatii in presa internationala sunt cea a premierului Luxemburgului, Jean Claude Junker, a fostului cancelar austriac Wolfgang Schussel sau a fostului premier Olandez Jan Peter Balkenende. Potrivit legilor nescrise ale Uniunii, persoana care va detine acest post va trebui sa vorbeasca si franceza si engleza...
Corespondentul nostru la Bruxelles relateaza ca adoptarea Trataului de la Lisabona va netezi calea spre Uniunea Europeana a tarilor din Balcanii de Vest. Croatia si Islanda ar putea adera la Uniune in 2011, iar celelalte tari din regiune ar putea urma. Dar, mai spune corespondentul nostru, citind opiniile unor experti, Turcia va continua sa ramina in „ asteptare”, din acuza retincentei Frantei si Germaniei. Relatia cu Rusia nu se va schimba, pentru ca asupra acestui subiect tarile membre vor putea sa aibă, in continuare, drept de veto. Iar Rusia, se va putea in continuare opune Parteneriatului Estic.
Pentru a intra în vigoare, Tratatul de la Lisabona trebuie să mai fie semnat de preşedintele polonez, Lech Kaczynski şi de cel ceh, Václav Klaus. În ambele ţări, parlamentele au ratificat deja textul. Preşedintele ceh amână semnarea tratatului până la verdictul Curţii Constituţionale din ţara sa. Aceasta a fost abordată de un grup de senatori din parlamentul ceh, care cer o opinie privind compatibilitatea intre prevederile sale si cele ale Constituţiei Cehiei