Interviu cu Viorica Dumbrăveanu (Direcția Protecția Drepturilor Familiei și Copilului).
Invitata emisiunii noastre este Viorica Dumbrăveanu, şefa Direcţiei Protecţia Drepturilor Familiei şi Copilului din Ministerul Muncii de la Chișinău.
Elena Cioina: Doamnă Dumbrăveanu, regulamentul care stabileşte plata indemnizaţiilor pentru copii spune într-adevăr că mamele singure au dreptul la ajutor social. Este vorba de toate sau sunt anumite condiţii?
Viorica Dumbrăveanu: În primul rând, într-adevăr, am ascultat interviul. S-a făcut o confuzie în contextul prestaţiilor sociale de care beneficiază familiile cu copii. Deci, familiile cu copii, începând cu 1 ianuarie 2009, au dreptul la o astfel de prestaţie socială, cum este ajutorul social. Ajutorul social este o prestaţie, care se acordă lunar familiilor defavorizate, asigurându-le în acest context un venit minim garantat din partea statului, dar având la bază venitul mediu global al familiei.
În sensul respectiv, persoana într-adevăr trebuie să prezinte copia actului de identitate, certificatul despre componenţa familiei, certificatul de naştere al copilului şi în cazul în care este deţinător al terenurilor agricole – actele de proprietate privind acest teren agricol. Astea sunt toate actele. În momentul în care persoana nu este încadrată în câmpul muncii, sigur că e necesar ca ea să fie înregistrată la Agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă şi să prezinte confirmarea despre înregistrare, pentru că e o persoană, care este în căutarea unui loc de muncă. Luându-se drept bază venitul mediu care este realizat de această familie...
Elena Cioina: Dar care ar trebui să fie venitul mediu pentru ca să poată obţine totuşi ajutor?
Viorica Dumbrăveanu: Anual, prin legea bugetului de stat, se stabileşte care este venitul minim garantat de stat. Actualmente venitul minim garantat constituie 430 de lei pentru familie. Deci, în contextul respectiv, sigur că dacă doamna va prezenta toate actele confirmate vis-a-vis de acest venit mediu pe care îl realizează, ajutorul social se stabileşte ca diferenţă între venitul minim garantat şi venitul mediu realizat de către familia respectivă.
Elena Cioina: Unde poate să se adreseze ea şi de când poate obţine această indemnizaţie pentru copil?
Viorica Dumbrăveanu: În acest context, persoana urmează să se adreseze către asistentul social comunitar, solicitând cererea pentru acordarea ajutorului social şi anexând toate actele confirmative. Mai este un moment. Doamna a abordat un cuantum de 100 de lei vis-a-vis de o prestaţie care se acordă o singură dată în an. În acest caz deja nu e vorba de ajutor social, dar este vorba de ajutor material. Persoana, dacă într-adevăr este într-o situaţie dificilă de ordin socio-material, are posibilitatea să se adreseze cu o cerere pentru acordarea o dată în an, a acestui ajutor material, fie către asistentul social, fie chiar la primărie ca să fie acordată această prestaţie socială.
Elena Cioina: Deci, ca să înţelegem, ea poate obţine obţine aceşti 100 de lei, plus indemnizaţia pentru copil, care să-i revină unei mame singure?
Viorica Dumbrăveanu: Vreau să fac o precizare. Ajutorul material nu se stabileşte ca o regulă de aur în cuantum de 100 de lei, dar în dependenţă de necesităţile persoanei, în dependenţă de dificultăţile cu care se confruntă. Deseori persoanele prezintă certificatele medicale, dacă necesită nişte tratamente costisitoare, prezintă anumite certificate dacă e necesar să-şi reabiliteze chiar şi locuinţa după anumite, ştiu eu, incendii, accidente condiţionate de calamităţi naturale. Deci, în asemenea circumstanţe, există o comisie care evaluează care este această sumă de ajutor material care se acordă familiei şi ea variază. Ea poate varia de la 100 de lei, dar poate să varieze şi până la 3 mii, şi până la 5 mii de lei, în dependenţă de dificultăţile familiei.
Vitalie Enache: Doamnă Dumbrăveanu, ne puteţi spune în ce măsură e adaptată legislaţia naţională în domeniu la cea europeană azi?
Viorica Dumbrăveanu: Însăşi implementarea legii cu privire la ajutorul social şi asigurarea familiilor defavorizate unui venit minim garantat, este nu altceva decât o racordare a legislaţiei naţionale la standardele internaţionale. Sigur că nu putem să spunem că deja avem apogeul acestei racordări, dar este o condiţie continuă, în special când este vorba de protecţia drepturilor copilului. Pentru că în sensul respectiv, noi am ratificat Convenţia privind drepturile copilului, Convenţia ONU, am aderat la o multitudine de acte internaţionale care vizează protecţia drepturilor, atât a familiei, cât şi a copilului şi în contextul dat, sigur că avem o tendinţă continuă de a ajusta legislaţia naţională la aceste prevederi internaţionale.
Elena Cioina: Şi asta prevede cumva şi schimbarea de mentalitate, de exemplu, mama a spus că se simte discriminată atât din partea statului, cât şi din partea societăţii?
Viorica Dumbrăveanu: Sigur că ceea ce ţine de mentalitate, asta ţine de interiorul fiecăruia dintre cetăţenii R. Moldova, ţine de moralitatea şi educaţia fiecăruia dintre noi. În sensul respectiv, aş vrea să remarc doar un singur moment, că începând cu Codul familiei, se reglementează expres, că un copil care este născut în cadrul unei familii complete sau în cadrul unei familii incomplete, sau născut chiar în afara căsătoriei, are aceleaşi drepturi ca şi oricare alt copil, care se naşte în cadrul unei familii complete, adică cu tată şi cu mamă, în sensul respectiv, cred că este vorba întrucâtva şi noi să abordăm familia respectivă, în sensul integral, fiindcă este vorba de interesul copilului, este vorba de protecţia copilului şi nu în ultimul rând a acestei mame, care văd că se confruntă cu grave probleme nu atât de ordin material, cât mai mult de ordin social.
Elena Cioina: Dar poate în general statul, într un fel sau altul, să contribuie la modificarea acestei percepţii de mentalitate?
Viorica Dumbrăveanu: Eu cred că un prim pas, deja se realizează. Dacă astăzi am abordat problema în emisie directă vis-a-vis de familiile incomplete şi vis-a-vis de protecţia acestor familii.
Elena Ciona: Doamnă Dumbrăveanu, vă mulţumim.
Elena Cioina: Doamnă Dumbrăveanu, regulamentul care stabileşte plata indemnizaţiilor pentru copii spune într-adevăr că mamele singure au dreptul la ajutor social. Este vorba de toate sau sunt anumite condiţii?
Viorica Dumbrăveanu: În primul rând, într-adevăr, am ascultat interviul. S-a făcut o confuzie în contextul prestaţiilor sociale de care beneficiază familiile cu copii. Deci, familiile cu copii, începând cu 1 ianuarie 2009, au dreptul la o astfel de prestaţie socială, cum este ajutorul social. Ajutorul social este o prestaţie, care se acordă lunar familiilor defavorizate, asigurându-le în acest context un venit minim garantat din partea statului, dar având la bază venitul mediu global al familiei.
În sensul respectiv, persoana într-adevăr trebuie să prezinte copia actului de identitate, certificatul despre componenţa familiei, certificatul de naştere al copilului şi în cazul în care este deţinător al terenurilor agricole – actele de proprietate privind acest teren agricol. Astea sunt toate actele. În momentul în care persoana nu este încadrată în câmpul muncii, sigur că e necesar ca ea să fie înregistrată la Agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă şi să prezinte confirmarea despre înregistrare, pentru că e o persoană, care este în căutarea unui loc de muncă. Luându-se drept bază venitul mediu care este realizat de această familie...
Elena Cioina: Dar care ar trebui să fie venitul mediu pentru ca să poată obţine totuşi ajutor?
Viorica Dumbrăveanu: Anual, prin legea bugetului de stat, se stabileşte care este venitul minim garantat de stat. Actualmente venitul minim garantat constituie 430 de lei pentru familie. Deci, în contextul respectiv, sigur că dacă doamna va prezenta toate actele confirmate vis-a-vis de acest venit mediu pe care îl realizează, ajutorul social se stabileşte ca diferenţă între venitul minim garantat şi venitul mediu realizat de către familia respectivă.
Elena Cioina: Unde poate să se adreseze ea şi de când poate obţine această indemnizaţie pentru copil?
Viorica Dumbrăveanu: În acest context, persoana urmează să se adreseze către asistentul social comunitar, solicitând cererea pentru acordarea ajutorului social şi anexând toate actele confirmative. Mai este un moment. Doamna a abordat un cuantum de 100 de lei vis-a-vis de o prestaţie care se acordă o singură dată în an. În acest caz deja nu e vorba de ajutor social, dar este vorba de ajutor material. Persoana, dacă într-adevăr este într-o situaţie dificilă de ordin socio-material, are posibilitatea să se adreseze cu o cerere pentru acordarea o dată în an, a acestui ajutor material, fie către asistentul social, fie chiar la primărie ca să fie acordată această prestaţie socială.
Elena Cioina: Deci, ca să înţelegem, ea poate obţine obţine aceşti 100 de lei, plus indemnizaţia pentru copil, care să-i revină unei mame singure?
Viorica Dumbrăveanu: Vreau să fac o precizare. Ajutorul material nu se stabileşte ca o regulă de aur în cuantum de 100 de lei, dar în dependenţă de necesităţile persoanei, în dependenţă de dificultăţile cu care se confruntă. Deseori persoanele prezintă certificatele medicale, dacă necesită nişte tratamente costisitoare, prezintă anumite certificate dacă e necesar să-şi reabiliteze chiar şi locuinţa după anumite, ştiu eu, incendii, accidente condiţionate de calamităţi naturale. Deci, în asemenea circumstanţe, există o comisie care evaluează care este această sumă de ajutor material care se acordă familiei şi ea variază. Ea poate varia de la 100 de lei, dar poate să varieze şi până la 3 mii, şi până la 5 mii de lei, în dependenţă de dificultăţile familiei.
Vitalie Enache: Doamnă Dumbrăveanu, ne puteţi spune în ce măsură e adaptată legislaţia naţională în domeniu la cea europeană azi?
Viorica Dumbrăveanu: Însăşi implementarea legii cu privire la ajutorul social şi asigurarea familiilor defavorizate unui venit minim garantat, este nu altceva decât o racordare a legislaţiei naţionale la standardele internaţionale. Sigur că nu putem să spunem că deja avem apogeul acestei racordări, dar este o condiţie continuă, în special când este vorba de protecţia drepturilor copilului. Pentru că în sensul respectiv, noi am ratificat Convenţia privind drepturile copilului, Convenţia ONU, am aderat la o multitudine de acte internaţionale care vizează protecţia drepturilor, atât a familiei, cât şi a copilului şi în contextul dat, sigur că avem o tendinţă continuă de a ajusta legislaţia naţională la aceste prevederi internaţionale.
Elena Cioina: Şi asta prevede cumva şi schimbarea de mentalitate, de exemplu, mama a spus că se simte discriminată atât din partea statului, cât şi din partea societăţii?
Viorica Dumbrăveanu: Sigur că ceea ce ţine de mentalitate, asta ţine de interiorul fiecăruia dintre cetăţenii R. Moldova, ţine de moralitatea şi educaţia fiecăruia dintre noi. În sensul respectiv, aş vrea să remarc doar un singur moment, că începând cu Codul familiei, se reglementează expres, că un copil care este născut în cadrul unei familii complete sau în cadrul unei familii incomplete, sau născut chiar în afara căsătoriei, are aceleaşi drepturi ca şi oricare alt copil, care se naşte în cadrul unei familii complete, adică cu tată şi cu mamă, în sensul respectiv, cred că este vorba întrucâtva şi noi să abordăm familia respectivă, în sensul integral, fiindcă este vorba de interesul copilului, este vorba de protecţia copilului şi nu în ultimul rând a acestei mame, care văd că se confruntă cu grave probleme nu atât de ordin material, cât mai mult de ordin social.
Elena Cioina: Dar poate în general statul, într un fel sau altul, să contribuie la modificarea acestei percepţii de mentalitate?
Viorica Dumbrăveanu: Eu cred că un prim pas, deja se realizează. Dacă astăzi am abordat problema în emisie directă vis-a-vis de familiile incomplete şi vis-a-vis de protecţia acestor familii.
Elena Ciona: Doamnă Dumbrăveanu, vă mulţumim.