Deputatul PD Andrei Popov despre tratativele Moldovei cu Uniunea Europeană
Elena Cioina: Domnule Popov, ce fel de acord incepe Moldova sa negocieze cu Uniunea Europeană? Este unul de asociere, aşa cum pretinde guvernarea, sau e vorba despre un alt document?
Andrei Popov: Este vorba de un acord calitativ nou, faţă de acordul care există in prezent şi anume Acordul de Parteneriat şi Cooperare, semnat in 1994, ratificat in 98, valabil 10 de ani zile, si după aia, exins anual pâna la încheierea unui nou acord. Cadrul Juridic al raportului RM-UE existent este Acordul de Parteneriat şi Cooperare, iar cadrul politic de cooperare intre Moldova şi UE a fost fixat de către planul de acţiuni semnat cu Uniunea Europeană în februarie 2005, pe 3 ani de zile, şi după asta prelungit. El nu a expirat, de facto, el continuă.
Sunt 2 elemente. E vorba de partea jurudică, este un cadru instuţional oferit de Acordul de Parteneriat şi Cooperare, care va fi înlocuit cu un acord calitativ nou, eventual un acord de asociere, pe care in aceste zile Moldova începe să-l negocieze cu UE. Componenta politică ţine de planul de acţiuni semnat încă în 2005. Este, cum spuneam, un acord nou. Care oferă o posibilitate a unei cooperări mai aprofundate, unei asocieri politice, şi integrări şi convergenţe economice cu UE. El va avea si componenta unei zone de liber schimb aprofundat şi cuprinzator, care tot va fi negociat in curand. Întâi incepem cu partea politică şi coopearea sectorială, după asta se va negocia şi componenta economică. După un an de zile, poate mai repede, se poate finaliza acest proces.
Ati vorbit si in buletinul de stiri despre convenţia privind micul trafic, parafată cu România. Iată că revenim la normalitate şi incepem să recuperăm decalajul în relaţiile cu UE, mai ales in comparaţie cu Ucraina – care s-a format în ultimii ani de zile. Ucraina, vecinul nostru de est a inceput negocierile cu UE pe marginea unui nou acord de asociere inca in martie 2007, deci e un decalaj de aproape 3 ani de zile.
Vitalie Enache: Dle Popov, Republica Moldova poate pretinde astazi la aceleasi conditii pe care le au Balcanii de vest în drumul lor spre aderare?
Andrei Popov: Balcanii de vest sunt o altă poveste. Ei sunt acoperiti de acordul de asociere si stabilizare. UE le-a recunoscut perspectva europeană, şi calitatea acordurilor dintre Balcanii de vest şi UE este puţin diferită. Există o anumită condiţionalitate şi cooperarea sectorială fixată de aceste acorduri este mai detaliată. În fond, cadrul acordului de asociere „Parteneriatul Estic” din care face parte Moldova – oferă suficient spaţiu pentru ca Moldova, prin calitatea reformelor, să se diferenţieze de alte state din „Parteneriatul Estic” şi din politica europeană de vecinătate.
Vitalie Enache: Dar ce obţine Moldova concret de la acest „Parteneriat Estic” criticat chiar de ex-preşedintele Vladimir Voronin, care spunea că nu ne ofera prea multe avantaje, şi că chiar nu am avea nevoie de el.
Andrei Popov: Parteneriatul Estic reprezinta la ora actuală oferta maximă pe care UE o poate reda statelor vecine din est. Principalul lucru este că se produce o diferenţiere foarte clară dintre statele din arcul sudic, Orientul Mijlociu şi cele 6 state acoperite de Parteneriatul Estic: Moldova, Ucraina, Belarus şi 3 state din Caucaz. Şi astfel, intr-un climat in care Uniunii Europene i-a scăzut apetitul de extinedere, e o modalitate ca noi sa ne menţinem pe agenda raporturilor cu UE, să fim in vizorul UE.
Spre exemplu azi in Suedia se desfăşoara o reuniune foarte importantă pe dimensiunea cooperării parlamentare. Şefii comisiilor parlamentare din 27 de state UE plus 6 şefi de comisii din statele parteneriatului estic se reunesc si discuta probleme comune. Moldova e reprezentată de colegul meu Igor Corman, preşedintele Comisiei de politică externa si integrare europeana. Asemenea formate vor exista şi la nivelul şefilor de stat, şi la nivelul ministrilor de externe care se vor reuni in fiecare an, şi la nivelul cooperarii sectoriale, şi este un lucru foarte important, dar fără a participa in programul european de vecinatate mult mai complicat avansam pe domeniul liberalizării vizelor, domeniul zonei de liber schimb şi cel al cooperării politice.
Elena Ciona: De ce trebuie sa ne limitam la Parteneriatul Estic. Moldova ar putea cere de pe acum ceva mai mult de la Uniunea Europeană?
Andrei Popov: Parteneriatul Estic oferă foarte mult spaţiu de diferenţiere. Statele nu sunt prinse intr-un calapod. Faptul că suntem acolo impreuna cu Azerbaidjan, Armenia, Belarus nu ne impedică sa ne diferenţiem. Cum am spus in programul AIE – să devem un model fruntaş în cadrul acestei iniţiative, apropiindu-ne de câştigarea perspectivei europene, atunci cand contextul general va fi mai favorabil. Este un comportament perfect european şi realist.
Elena Cioina: Astazi este un moment favorabil, de exemplu, ca Moldova sa adreseze o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană sau nu?
Andrei Popov: Comportament European înseamnă ca toate actiunile tale să fie previzibile şi să se incadreze intr-un anumit cadru de raporturi. UE aşteapta ca Moldova să faca faţă angajamentelor pe care şi le-a asumat. Stim că, la multe din ele, suntem restanţieri. Procedura obisnuită este că: este o formalitate când un stat deja are câştigată perspectiva europeană. Aşa s-a intamplat intotdeauna. Întâi câştigi perspectiva europeană, apoi adresezi cererea de aderare. In cazul nostru, prin actiuni, reforme, seriozitate şi concentrare în primul rand pe agenda reformelor interne. În acest caz, şansele noastre ca sa obţinem această perspectivă şi ulterior să adresem cererea de aderare care să fie acceptată, să devenim candidat la integrarea europeană şi să incepem negocierile pe 35 de capitole sectoriale, să le inchidem cu succes şi să putem implimenta angajamentele.
În toate aceste lucruri există o anumită logică în care trebuie facute actiunile. La ora actuală actuală trebuie să ne concentram pe agenda reformelor interne, sa ne câştigam perspectiva europeană.
Elene Cioina: Dle Popov, vă mulţumim. Vă reamintim că am discutat cu deputatul democrat Andrei Popov, fost-diplomat şi fost-director la Asociaţia de Politică Externă despre noul acord politic pe care Moldova urmează să-l negocieze cu Uniunea Europeană.
Andrei Popov: Este vorba de un acord calitativ nou, faţă de acordul care există in prezent şi anume Acordul de Parteneriat şi Cooperare, semnat in 1994, ratificat in 98, valabil 10 de ani zile, si după aia, exins anual pâna la încheierea unui nou acord. Cadrul Juridic al raportului RM-UE existent este Acordul de Parteneriat şi Cooperare, iar cadrul politic de cooperare intre Moldova şi UE a fost fixat de către planul de acţiuni semnat cu Uniunea Europeană în februarie 2005, pe 3 ani de zile, şi după asta prelungit. El nu a expirat, de facto, el continuă.
Sunt 2 elemente. E vorba de partea jurudică, este un cadru instuţional oferit de Acordul de Parteneriat şi Cooperare, care va fi înlocuit cu un acord calitativ nou, eventual un acord de asociere, pe care in aceste zile Moldova începe să-l negocieze cu UE. Componenta politică ţine de planul de acţiuni semnat încă în 2005. Este, cum spuneam, un acord nou. Care oferă o posibilitate a unei cooperări mai aprofundate, unei asocieri politice, şi integrări şi convergenţe economice cu UE. El va avea si componenta unei zone de liber schimb aprofundat şi cuprinzator, care tot va fi negociat in curand. Întâi incepem cu partea politică şi coopearea sectorială, după asta se va negocia şi componenta economică. După un an de zile, poate mai repede, se poate finaliza acest proces.
Ati vorbit si in buletinul de stiri despre convenţia privind micul trafic, parafată cu România. Iată că revenim la normalitate şi incepem să recuperăm decalajul în relaţiile cu UE, mai ales in comparaţie cu Ucraina – care s-a format în ultimii ani de zile. Ucraina, vecinul nostru de est a inceput negocierile cu UE pe marginea unui nou acord de asociere inca in martie 2007, deci e un decalaj de aproape 3 ani de zile.
Vitalie Enache: Dle Popov, Republica Moldova poate pretinde astazi la aceleasi conditii pe care le au Balcanii de vest în drumul lor spre aderare?
Andrei Popov: Balcanii de vest sunt o altă poveste. Ei sunt acoperiti de acordul de asociere si stabilizare. UE le-a recunoscut perspectva europeană, şi calitatea acordurilor dintre Balcanii de vest şi UE este puţin diferită. Există o anumită condiţionalitate şi cooperarea sectorială fixată de aceste acorduri este mai detaliată. În fond, cadrul acordului de asociere „Parteneriatul Estic” din care face parte Moldova – oferă suficient spaţiu pentru ca Moldova, prin calitatea reformelor, să se diferenţieze de alte state din „Parteneriatul Estic” şi din politica europeană de vecinătate.
Vitalie Enache: Dar ce obţine Moldova concret de la acest „Parteneriat Estic” criticat chiar de ex-preşedintele Vladimir Voronin, care spunea că nu ne ofera prea multe avantaje, şi că chiar nu am avea nevoie de el.
Andrei Popov: Parteneriatul Estic reprezinta la ora actuală oferta maximă pe care UE o poate reda statelor vecine din est. Principalul lucru este că se produce o diferenţiere foarte clară dintre statele din arcul sudic, Orientul Mijlociu şi cele 6 state acoperite de Parteneriatul Estic: Moldova, Ucraina, Belarus şi 3 state din Caucaz. Şi astfel, intr-un climat in care Uniunii Europene i-a scăzut apetitul de extinedere, e o modalitate ca noi sa ne menţinem pe agenda raporturilor cu UE, să fim in vizorul UE.
Spre exemplu azi in Suedia se desfăşoara o reuniune foarte importantă pe dimensiunea cooperării parlamentare. Şefii comisiilor parlamentare din 27 de state UE plus 6 şefi de comisii din statele parteneriatului estic se reunesc si discuta probleme comune. Moldova e reprezentată de colegul meu Igor Corman, preşedintele Comisiei de politică externa si integrare europeana. Asemenea formate vor exista şi la nivelul şefilor de stat, şi la nivelul ministrilor de externe care se vor reuni in fiecare an, şi la nivelul cooperarii sectoriale, şi este un lucru foarte important, dar fără a participa in programul european de vecinatate mult mai complicat avansam pe domeniul liberalizării vizelor, domeniul zonei de liber schimb şi cel al cooperării politice.
Elena Ciona: De ce trebuie sa ne limitam la Parteneriatul Estic. Moldova ar putea cere de pe acum ceva mai mult de la Uniunea Europeană?
Andrei Popov: Parteneriatul Estic oferă foarte mult spaţiu de diferenţiere. Statele nu sunt prinse intr-un calapod. Faptul că suntem acolo impreuna cu Azerbaidjan, Armenia, Belarus nu ne impedică sa ne diferenţiem. Cum am spus in programul AIE – să devem un model fruntaş în cadrul acestei iniţiative, apropiindu-ne de câştigarea perspectivei europene, atunci cand contextul general va fi mai favorabil. Este un comportament perfect european şi realist.
Elena Cioina: Astazi este un moment favorabil, de exemplu, ca Moldova sa adreseze o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană sau nu?
Andrei Popov: Comportament European înseamnă ca toate actiunile tale să fie previzibile şi să se incadreze intr-un anumit cadru de raporturi. UE aşteapta ca Moldova să faca faţă angajamentelor pe care şi le-a asumat. Stim că, la multe din ele, suntem restanţieri. Procedura obisnuită este că: este o formalitate când un stat deja are câştigată perspectiva europeană. Aşa s-a intamplat intotdeauna. Întâi câştigi perspectiva europeană, apoi adresezi cererea de aderare. In cazul nostru, prin actiuni, reforme, seriozitate şi concentrare în primul rand pe agenda reformelor interne. În acest caz, şansele noastre ca sa obţinem această perspectivă şi ulterior să adresem cererea de aderare care să fie acceptată, să devenim candidat la integrarea europeană şi să incepem negocierile pe 35 de capitole sectoriale, să le inchidem cu succes şi să putem implimenta angajamentele.
În toate aceste lucruri există o anumită logică în care trebuie facute actiunile. La ora actuală actuală trebuie să ne concentram pe agenda reformelor interne, sa ne câştigam perspectiva europeană.
Elene Cioina: Dle Popov, vă mulţumim. Vă reamintim că am discutat cu deputatul democrat Andrei Popov, fost-diplomat şi fost-director la Asociaţia de Politică Externă despre noul acord politic pe care Moldova urmează să-l negocieze cu Uniunea Europeană.