O. Serebrian (PD): „Gestul PCRM este mai mult decât o sfidare sau lipsă de bun simţ".
Prima încercare de a alege preşedintele R. Moldova a eşuat, după ce astăzi, unicul candidat la această funcţie, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu a acumulat exact 53 de voturi date de deputaţii celor 4 fracţiuni componente ale majorităţii parlamentare, în timp ce opoziţia comunistă a refuzat să susţină candidatura Aliantei. În aceste condiţii, vor fi organizate alegeri repetate în decurs de o lună de zile, timp în care cele doua tabere rivale s-ar putea sa continue tentativele de a debloca situaţia.
În discursul de prezentare a optiunilor sale, singurul pretendent la functia de şef de stat, Marian Lupu a promis că priorităţile pe care le va urmări în calitate de preşedinte vor fi educaţia, sănătatea, integrarea europeană şi relaţiile bune cu ţările vecine. Marian Lupu a făcut apel la responsabilitate maximă din partea deputaţilor, subliniind că alegerea preşedintelui e absolut necesară pentru deblocarea crizei politice.
Marian Lupu: „Haideţi să ne întrebăm sincer pe noi înşine ca politicieni – prin ceea ce facem fiecare în parte, investim în viitor sau ne cramponăm de trecut? Încercăm să intrăm de două ori în aceeaşi apă sau ţinem cont de fluxul vieţii? Întoarcem datoria morală copiilor şi celor care vin după noi sau ne baricadăm în spatele unor lozinci care nu-şi mai au rostul? Într-o democraţie, care e bazată pe concurenţă şi competenţă, întotdeauna există şi biruitori, şi învinşi la nivel politic. Politicienii în primul rând trebuie să aibă inteligenţa să înţeleagă aceste realităţi. Să avem dar înţelepciunea să tolerăm şi înfrângerea şi să privim lucrurile în perspectivă. Să uităm de ură. Se ştie că ura este dragostea perdanţilor, dar nu este şi soluţia acestora.”
Îndemnul lui Marian Lupu nu i-a convins însă pe comunişti. Liderul fracţiunii comuniştilor Maria Postoico a învinuit alianţa de guvernare de ceea ce ea a numit „dezmăţ în politica de cadre, amploarea presiunilor asupra mass-media, adoptarea unor modificări anticonstituţionale ale legislaţiei.”
Maria Postoico: „Fracţiunea PCRM consideră posibilitatea alegerii candidatului AIE în funcţia de preşedinte al RM, drept factor de destabilizare socială şi politică, de înfrângere socială, economică şi politică, ireversibilă a întregii societăţi moldoveneşti, a statalităţii şi dezvoltării sale democratice de perspectivă. În această ordine de idei, fracţiunea PCRM declară că nu va participa la această farsă antidemocratică, votarea pentru alegerea la postul de preşedinte al R. Moldova, a candidatului din partea AIE”.
După declaraţiile Mariei Postoico, deputaţii comunişti au părăsit sala de şedinţe a Parlamentului. Acest gest, precum şi poziţia exprimată de fracţiunea PCRM, a fost criticată ulterior de reprezentanţii fracţiunilor din AIE. Deputatul PD, Oleg Serebrian a reamintit de compromisul la care au mers unele partide din opoziţie în 2005, când şi-au dat votul pentru liderul comuniştilor Vladimir Voronin la funcţia de preşedinte, pentru a debloca o eventuală criză politică.
Oleg Serebrian: „Gestul de astăzi al PCRM este mai mult decât o sfidare sau lipsă de bun simţ. Credem că tuturor le este clar că singurul motiv real pentru care PCRM nu admite alegerea lui Marian Lupu în funcţia de preşedinte al R. Moldova, este temerea că asta ar însemna confirmarea pentru o perioadă de 4 ani a statutului lor de opoziţie parlamentară. Iar fruntaşii acestui partid nu se concep nici pe ei, şi nici formaţiunea pe care o reprezintă, în afara puterii. Ţin să le spun colegilor comunişti, care-şi fac griji pentru starea de spirit a formaţiunii lor, că oamenii politici sunt în serviciul poporului. Adevăraţii oameni politici au îndatoriri întâi de toate faţă de cetăţeni şi nu doar faţă de propriii alegători sau membrii propriului partid.”
Procedura de vot s-a petrecut în lipsa comuniştilor, cu exceptia câtorva parlamentari ai PCRM, care şi-au îndeplinit obligaţiunile de membri ai comisiei speciale pentru desfăşurarea scrutinului. În consecinţă, Marian Lupu nu a acumulat 61 de voturi necesare. Alegerile repetate trebuie să se desfăşoare în maximum 30 de zile.
Unul din liderii comunişti, Victor Stepaniuc ne-a spus că până la scrutinul repetat, PCRM va continua să negocieze cu AIE găsirea unui compromis. Stepaniuc spune că PCRM va încerca în continuare să negocieze formarea unei coaliţii de centru-stânga cu Partidul Democrat. Potrivit lui Stepaniuc, o altă soluţie pentru deblocarea alegerii preşedintelui, ar fi compromisul AIE de a oferi opoziţiei anumite pârghii prin care să poată influenţa viaţa politică din R. Moldova.
În urma recentelor modificări în legislaţia electorală, dacă nici la alegerile repetate şeful statului nu va fi ales, parlamentul va fi dizolvat de către preşedintele în exerciţiu al R. Moldova, însă nu mai devreme să expire un an de la dizolvarea anterioară a legislativului. Asta înseamnă că parlamentul poate fi dizolvat doar în luna iunie a anului viitor, după care urmează a fi organizate alegeri parlamentare anticipate.
În discursul de prezentare a optiunilor sale, singurul pretendent la functia de şef de stat, Marian Lupu a promis că priorităţile pe care le va urmări în calitate de preşedinte vor fi educaţia, sănătatea, integrarea europeană şi relaţiile bune cu ţările vecine. Marian Lupu a făcut apel la responsabilitate maximă din partea deputaţilor, subliniind că alegerea preşedintelui e absolut necesară pentru deblocarea crizei politice.
Marian Lupu: „Haideţi să ne întrebăm sincer pe noi înşine ca politicieni – prin ceea ce facem fiecare în parte, investim în viitor sau ne cramponăm de trecut? Încercăm să intrăm de două ori în aceeaşi apă sau ţinem cont de fluxul vieţii? Întoarcem datoria morală copiilor şi celor care vin după noi sau ne baricadăm în spatele unor lozinci care nu-şi mai au rostul? Într-o democraţie, care e bazată pe concurenţă şi competenţă, întotdeauna există şi biruitori, şi învinşi la nivel politic. Politicienii în primul rând trebuie să aibă inteligenţa să înţeleagă aceste realităţi. Să avem dar înţelepciunea să tolerăm şi înfrângerea şi să privim lucrurile în perspectivă. Să uităm de ură. Se ştie că ura este dragostea perdanţilor, dar nu este şi soluţia acestora.”
Îndemnul lui Marian Lupu nu i-a convins însă pe comunişti. Liderul fracţiunii comuniştilor Maria Postoico a învinuit alianţa de guvernare de ceea ce ea a numit „dezmăţ în politica de cadre, amploarea presiunilor asupra mass-media, adoptarea unor modificări anticonstituţionale ale legislaţiei.”
Maria Postoico: „Fracţiunea PCRM consideră posibilitatea alegerii candidatului AIE în funcţia de preşedinte al RM, drept factor de destabilizare socială şi politică, de înfrângere socială, economică şi politică, ireversibilă a întregii societăţi moldoveneşti, a statalităţii şi dezvoltării sale democratice de perspectivă. În această ordine de idei, fracţiunea PCRM declară că nu va participa la această farsă antidemocratică, votarea pentru alegerea la postul de preşedinte al R. Moldova, a candidatului din partea AIE”.
După declaraţiile Mariei Postoico, deputaţii comunişti au părăsit sala de şedinţe a Parlamentului. Acest gest, precum şi poziţia exprimată de fracţiunea PCRM, a fost criticată ulterior de reprezentanţii fracţiunilor din AIE. Deputatul PD, Oleg Serebrian a reamintit de compromisul la care au mers unele partide din opoziţie în 2005, când şi-au dat votul pentru liderul comuniştilor Vladimir Voronin la funcţia de preşedinte, pentru a debloca o eventuală criză politică.
Oleg Serebrian: „Gestul de astăzi al PCRM este mai mult decât o sfidare sau lipsă de bun simţ. Credem că tuturor le este clar că singurul motiv real pentru care PCRM nu admite alegerea lui Marian Lupu în funcţia de preşedinte al R. Moldova, este temerea că asta ar însemna confirmarea pentru o perioadă de 4 ani a statutului lor de opoziţie parlamentară. Iar fruntaşii acestui partid nu se concep nici pe ei, şi nici formaţiunea pe care o reprezintă, în afara puterii. Ţin să le spun colegilor comunişti, care-şi fac griji pentru starea de spirit a formaţiunii lor, că oamenii politici sunt în serviciul poporului. Adevăraţii oameni politici au îndatoriri întâi de toate faţă de cetăţeni şi nu doar faţă de propriii alegători sau membrii propriului partid.”
Procedura de vot s-a petrecut în lipsa comuniştilor, cu exceptia câtorva parlamentari ai PCRM, care şi-au îndeplinit obligaţiunile de membri ai comisiei speciale pentru desfăşurarea scrutinului. În consecinţă, Marian Lupu nu a acumulat 61 de voturi necesare. Alegerile repetate trebuie să se desfăşoare în maximum 30 de zile.
Unul din liderii comunişti, Victor Stepaniuc ne-a spus că până la scrutinul repetat, PCRM va continua să negocieze cu AIE găsirea unui compromis. Stepaniuc spune că PCRM va încerca în continuare să negocieze formarea unei coaliţii de centru-stânga cu Partidul Democrat. Potrivit lui Stepaniuc, o altă soluţie pentru deblocarea alegerii preşedintelui, ar fi compromisul AIE de a oferi opoziţiei anumite pârghii prin care să poată influenţa viaţa politică din R. Moldova.
În urma recentelor modificări în legislaţia electorală, dacă nici la alegerile repetate şeful statului nu va fi ales, parlamentul va fi dizolvat de către preşedintele în exerciţiu al R. Moldova, însă nu mai devreme să expire un an de la dizolvarea anterioară a legislativului. Asta înseamnă că parlamentul poate fi dizolvat doar în luna iunie a anului viitor, după care urmează a fi organizate alegeri parlamentare anticipate.
Your browser doesn’t support HTML5