Propuneri de liberalizare şi demonopolizare a exporturilor
Mulţi exportatori de mărfuri agricole, în afară de taxele legale de export, sunt nevoiţi să achite şi taxe neoficiale – indiferent de ţara în care exportă. Voluntarii unui grup de organizaţii neguvernamentale din mediul rural au parcurs, sub acoperire, traseele de export ale mărfurilor agricole şi au constatat că taxele neformale sunt percepute nu numai la trecerea prin vame, ci chiar şi pe drumurile ţărilor de destinaţie, fie că este vorba de Ucraina, Rusia, România sau Bulgaria.
După ce a parcurs sub acoperire traseul Bălţi - Tîrgul Mureş din România pe un TIR încărcat cu produse agricole, unul dintre voluntarii Coaliţiei ONGurilor din mediul rural a ajuns la concluzia că exportatorii moldoveni pierd aiurea o groază de timp şi suportă o mulţime de taxe neformale pînă ajung la destinaţie: ”Ne-am pornit la 6 dimineaţa din Bălţi spre Tîrgul Mureş. Am ajuns acolo în decurs de trei zile, întreaga durată a tranzacţiei a durat vreo 60 de ore. Costurile neoficiale au fost un fel de avansuri, mai mult simbolice. Cel mai mult ce m-a impresiont a fost timpul petrecut în vama românească, în jur de şase ore. Acolo au fost plăţi neformale, mai mari decît în Moldova, au fost mai mult de a trece primul în rînd.”
De altfel taxele neformale par să fie ceva mai grase în spaţiul estic, ne spune copreşedintele Coaliţiei pentru Dezvoltare Economică Rurală, Viorel Chivriga. El zice că voluntarii Coaliţiei au transportat produse agricole în Federaţia Rusă, Bulgaria, România şi Ucraina şi au constatat că mita se percepe atît de vameşi cît şi de poliţişti, ajungînd pînă la 30 de dolari: ”Taxele au fost achitate mai mult în ţările de tranzit: Ucraina, Bulgaria şi Federaţia Rusă.”
Rezultatele investigaţiei sunt prezentate într-un studiu elaborat de Coaliţie în cadrul unei campanii de advocacy în susţinerea exportatorilor moldoveni de produse agricole şi conţine un set de recomandări pentru autorităţi.
Viorel Chivriga: „Asta este şi diminuarea numărului de acte pe fiecare filieră, diminuarea numărului autorizaţiilor, permisiunilor, cu proceduri foarte simple anume pentru cei care realizează activităţi de export, introducerea unor bariere tarifare în comerţul intern, astfel ca producătorii din ţară să fie protejaţi de importurile masive. Şi în acelaşi timp ca să nu aducă prejudicii unei concurenţe libere între agenţii economici.”
Chivriga a precizat că, potrivit unor estimari, exportatorii moldoveni au suportat pierderi de aproape un miliard de lei de pe urma aprecierii leului, la care se mai adaugă povara aşa numitelor taxe neformale, adica frauduloase. Autorii studiului recomandă actualei guvernări să aplice cît mai repede măsuri de natură să liberalizeze şi să demonopolizeze exporturile. Adică tocmai ceea ce şi-a propus în programul său de guvernare Alianţa pentru Integrare Europeană.
Coaliţia pentru Dezvoltare Economică Rurală întruneşte 67 de ONG din mediul rural şi organizează din 2002 diverse campanii de advocacy în susţinerea exportatorilor moldoveni de produse agricole, finanţate de fundaţia Soros şi SIDA.
După ce a parcurs sub acoperire traseul Bălţi - Tîrgul Mureş din România pe un TIR încărcat cu produse agricole, unul dintre voluntarii Coaliţiei ONGurilor din mediul rural a ajuns la concluzia că exportatorii moldoveni pierd aiurea o groază de timp şi suportă o mulţime de taxe neformale pînă ajung la destinaţie: ”Ne-am pornit la 6 dimineaţa din Bălţi spre Tîrgul Mureş. Am ajuns acolo în decurs de trei zile, întreaga durată a tranzacţiei a durat vreo 60 de ore. Costurile neoficiale au fost un fel de avansuri, mai mult simbolice. Cel mai mult ce m-a impresiont a fost timpul petrecut în vama românească, în jur de şase ore. Acolo au fost plăţi neformale, mai mari decît în Moldova, au fost mai mult de a trece primul în rînd.”
De altfel taxele neformale par să fie ceva mai grase în spaţiul estic, ne spune copreşedintele Coaliţiei pentru Dezvoltare Economică Rurală, Viorel Chivriga. El zice că voluntarii Coaliţiei au transportat produse agricole în Federaţia Rusă, Bulgaria, România şi Ucraina şi au constatat că mita se percepe atît de vameşi cît şi de poliţişti, ajungînd pînă la 30 de dolari: ”Taxele au fost achitate mai mult în ţările de tranzit: Ucraina, Bulgaria şi Federaţia Rusă.”
Rezultatele investigaţiei sunt prezentate într-un studiu elaborat de Coaliţie în cadrul unei campanii de advocacy în susţinerea exportatorilor moldoveni de produse agricole şi conţine un set de recomandări pentru autorităţi.
Viorel Chivriga: „Asta este şi diminuarea numărului de acte pe fiecare filieră, diminuarea numărului autorizaţiilor, permisiunilor, cu proceduri foarte simple anume pentru cei care realizează activităţi de export, introducerea unor bariere tarifare în comerţul intern, astfel ca producătorii din ţară să fie protejaţi de importurile masive. Şi în acelaşi timp ca să nu aducă prejudicii unei concurenţe libere între agenţii economici.”
Chivriga a precizat că, potrivit unor estimari, exportatorii moldoveni au suportat pierderi de aproape un miliard de lei de pe urma aprecierii leului, la care se mai adaugă povara aşa numitelor taxe neformale, adica frauduloase. Autorii studiului recomandă actualei guvernări să aplice cît mai repede măsuri de natură să liberalizeze şi să demonopolizeze exporturile. Adică tocmai ceea ce şi-a propus în programul său de guvernare Alianţa pentru Integrare Europeană.
Coaliţia pentru Dezvoltare Economică Rurală întruneşte 67 de ONG din mediul rural şi organizează din 2002 diverse campanii de advocacy în susţinerea exportatorilor moldoveni de produse agricole, finanţate de fundaţia Soros şi SIDA.