Fostul ministru georgian al economiei Kaha Bendukidze pledează pentru o economie liberă, cu intervenţii minime din partea statului
Fragment din interviul cu Kaha Bendukidze, fostul ministru georgian al economiei si reformelor structurale, cunoscut in cercurile internationale drept autor a ceea ce se numeste “miracocul economic georgian”, care s-a produs dupa revolutia rozelor de la sfirsitul anului 2003.
Natalia MORARI: In doar sase ani Georgia a reusit sa urce pe locul 11 in clasamentul Bancii Mondiale privind conditiile de desfasurare a business-ului de pe o pozitie de loc onorabila de dincolo de locul 150 pe care il ocupa in anul 2004. Este locul cel mai bun inregistrat de tarile in dezvoltare. Revista Forbes a situat Georgia pe locul patru in clasamentul tarilor in care sint exercitate cele mai mici presiuni fiscale asupra afacerilor, iar in ceea ce priveste conditiile pentru investitori straini Georgia este comparabila cu Letonia si Slovenia. Veniturile bugetare in cinci ani au crescut de cinci ori, iar ritmul de crestere a PIB-ului constituie 9,3 la suta, si asta in pofida razboiului din august a anului trecut si a crizei globale.
Cum i-au reusit Georgiei aceste performante? Pe ce s-a bazat politica economica a noii echipe care a venit la putere odata cu schimbarea elitelor?
Kaha Bendukidze: La parere mea, este important sa constientizam ca pentru economiile tarilor noastre, cea a Georgiei, a Moldovei, exista o singura cale – sa construim economii libere in care vor exista interventii minime ale statului. Cum putem ajunge la acesta stare de lucruri? Cred ca ne stau la indemina mai multe posibilitati, deoarece de fiecare data circumstantele istorice concrete ne ofera sansa sa operam reforme. Georgia va continua sa puna in aplicare o multime de reforme. Nu am cum sa judec despre situatia din Moldova, pentru ca nu stiu limitele mandatului de care dispune guvernul ca sa recurga la reforme, parte din ele urmind a fi in mod obligatoriu destul de radicale. Dar in orcie caz sensul acestora se reduce la diminuarea reglementarilor. Pentru ca noi am mostenit cu totii acelasi tip de reglementare postsovietica, care in aparenta parca nu este foarte sovietic, dar nici european nu este. Modelul pretinde sa fie asemanator cu cel occidental dar nu este eficient, ci doar “ingunoieste” economia. Categoric e nevoie de o reducere drastica aparatului de stat, in caz contrar punerea in aplicare a reformelor va fi imposibila. Si asta pentru ca aparatul de stat cauta sa dovedeasca utilitatea sa. Asta inseamna ca intervine cu diverse reglementari. Si atunci cind incepe sa aiba tot felul de directive si pareri de fapt impiedica viata oamenilor. Asta mi se pare esential.
Natalia MORARI: Cit de drastica a fost reducerea aparatului de stat in Georgia?
Kaha Bendukidze: In diverse ministere efectivul de functionari a fost redus in proportie de la 1,5 la 5 ori, dar oricum mi se pare insuficienta reducerea. S-ar fi putut sa fie si mai drastica.
Natalia MORARI: Dar salariile au fost in schimb marite?
Kaha Bendukidze: Desigur, fara indoiala. E un aspect important. Pe parcursul anului 2004 salariile au fost majorate de patru ori. Eu nu stiu ce salarii sint platite pentru functionarii din guvernul moldovean, daca acopera un minim vital…
Natalia MORARI: Cred ca este vorba de 200 de dolari, care se considera a fi un nivel sporit pentu conditiile local.
Kaha Bendukidze: Noi am pornit de la premiza ca fiecare functionar din aparatul de stat la modul real stavileste dezvoltarea economiei, impiedica crearea unui numar de cel putin cinci locuri de munca. Atita timp cit va fi un aparat de stat numeros, sectorul privat va fi subdezvoltat. Aceasta interdependenta am constientizat-o cu totii. In consecinta nu ne-am ferit sa operam reduceri radicale. Este un proces dureros, deoarece oamenii disponibilizati nu au cum sa fie multumiti. De regula cea mai mare parte a celor disponibilizati se situeaza in opozitie fata de guvernul care i-a lipsit de locurile de munca.
Natalia MORARI: Acest lucru s-a si intimplat in Georgia, nu-i asa?
Kaha Bendukidze: Intocmai. Dar noi ne intrebam la ce bun ar servi o putere politica inerta, care isi protejeaza confortul si nu se complica... Un astfel de comportament iti asigura supravietuirea pina la urmatoarele alegeri pe care le vei pierde insa cu certitudine nu pentru ca ai avea multi dusmani, ci pentru ca nu intreprinzi nimic.
Natalia MORARI: Vorbeati despre reducerea reglementarilor de stat. Cum anume ati realizat acest lucru?
Kaha Bendukidze: Nu stiu prea bine situatia de la voi din Moldova, dar cred ca e o stare de lucruri comparabila cu cea din Ucraina sau din Georgia de alta data, adica e o situatie tipica, presupun eu pentru spatiul postsovietic. Deci aveam de demontat o multime de organe cu atributii de reglementare stabilite prin lege. Prin urmarei am procedat la “dezavuarea” legilor. Asta suna frumos dar se face deosebit de greu. Insa este absolute necesar. Pentru ca in tarile noastre a invins la un moment dat modelul sofisticat de reglementari, care deriva fie din practicile sovietice, fie era copiat dupa calapoade europene. Pe calea aceasta a mers Ucraina, la fel a procedat Moldova, dar si Georgia. Asadar, sintem obligati sa renuntam la acest rudiment.
Natalia MORARI: In doar sase ani Georgia a reusit sa urce pe locul 11 in clasamentul Bancii Mondiale privind conditiile de desfasurare a business-ului de pe o pozitie de loc onorabila de dincolo de locul 150 pe care il ocupa in anul 2004. Este locul cel mai bun inregistrat de tarile in dezvoltare. Revista Forbes a situat Georgia pe locul patru in clasamentul tarilor in care sint exercitate cele mai mici presiuni fiscale asupra afacerilor, iar in ceea ce priveste conditiile pentru investitori straini Georgia este comparabila cu Letonia si Slovenia. Veniturile bugetare in cinci ani au crescut de cinci ori, iar ritmul de crestere a PIB-ului constituie 9,3 la suta, si asta in pofida razboiului din august a anului trecut si a crizei globale.
Cum i-au reusit Georgiei aceste performante? Pe ce s-a bazat politica economica a noii echipe care a venit la putere odata cu schimbarea elitelor?
Kaha Bendukidze: La parere mea, este important sa constientizam ca pentru economiile tarilor noastre, cea a Georgiei, a Moldovei, exista o singura cale – sa construim economii libere in care vor exista interventii minime ale statului. Cum putem ajunge la acesta stare de lucruri? Cred ca ne stau la indemina mai multe posibilitati, deoarece de fiecare data circumstantele istorice concrete ne ofera sansa sa operam reforme. Georgia va continua sa puna in aplicare o multime de reforme. Nu am cum sa judec despre situatia din Moldova, pentru ca nu stiu limitele mandatului de care dispune guvernul ca sa recurga la reforme, parte din ele urmind a fi in mod obligatoriu destul de radicale. Dar in orcie caz sensul acestora se reduce la diminuarea reglementarilor. Pentru ca noi am mostenit cu totii acelasi tip de reglementare postsovietica, care in aparenta parca nu este foarte sovietic, dar nici european nu este. Modelul pretinde sa fie asemanator cu cel occidental dar nu este eficient, ci doar “ingunoieste” economia. Categoric e nevoie de o reducere drastica aparatului de stat, in caz contrar punerea in aplicare a reformelor va fi imposibila. Si asta pentru ca aparatul de stat cauta sa dovedeasca utilitatea sa. Asta inseamna ca intervine cu diverse reglementari. Si atunci cind incepe sa aiba tot felul de directive si pareri de fapt impiedica viata oamenilor. Asta mi se pare esential.
Natalia MORARI: Cit de drastica a fost reducerea aparatului de stat in Georgia?
Kaha Bendukidze: In diverse ministere efectivul de functionari a fost redus in proportie de la 1,5 la 5 ori, dar oricum mi se pare insuficienta reducerea. S-ar fi putut sa fie si mai drastica.
Natalia MORARI: Dar salariile au fost in schimb marite?
Kaha Bendukidze: Desigur, fara indoiala. E un aspect important. Pe parcursul anului 2004 salariile au fost majorate de patru ori. Eu nu stiu ce salarii sint platite pentru functionarii din guvernul moldovean, daca acopera un minim vital…
Natalia MORARI: Cred ca este vorba de 200 de dolari, care se considera a fi un nivel sporit pentu conditiile local.
Kaha Bendukidze: Noi am pornit de la premiza ca fiecare functionar din aparatul de stat la modul real stavileste dezvoltarea economiei, impiedica crearea unui numar de cel putin cinci locuri de munca. Atita timp cit va fi un aparat de stat numeros, sectorul privat va fi subdezvoltat. Aceasta interdependenta am constientizat-o cu totii. In consecinta nu ne-am ferit sa operam reduceri radicale. Este un proces dureros, deoarece oamenii disponibilizati nu au cum sa fie multumiti. De regula cea mai mare parte a celor disponibilizati se situeaza in opozitie fata de guvernul care i-a lipsit de locurile de munca.
Natalia MORARI: Acest lucru s-a si intimplat in Georgia, nu-i asa?
Kaha Bendukidze: Intocmai. Dar noi ne intrebam la ce bun ar servi o putere politica inerta, care isi protejeaza confortul si nu se complica... Un astfel de comportament iti asigura supravietuirea pina la urmatoarele alegeri pe care le vei pierde insa cu certitudine nu pentru ca ai avea multi dusmani, ci pentru ca nu intreprinzi nimic.
Natalia MORARI: Vorbeati despre reducerea reglementarilor de stat. Cum anume ati realizat acest lucru?
Kaha Bendukidze: Nu stiu prea bine situatia de la voi din Moldova, dar cred ca e o stare de lucruri comparabila cu cea din Ucraina sau din Georgia de alta data, adica e o situatie tipica, presupun eu pentru spatiul postsovietic. Deci aveam de demontat o multime de organe cu atributii de reglementare stabilite prin lege. Prin urmarei am procedat la “dezavuarea” legilor. Asta suna frumos dar se face deosebit de greu. Insa este absolute necesar. Pentru ca in tarile noastre a invins la un moment dat modelul sofisticat de reglementari, care deriva fie din practicile sovietice, fie era copiat dupa calapoade europene. Pe calea aceasta a mers Ucraina, la fel a procedat Moldova, dar si Georgia. Asadar, sintem obligati sa renuntam la acest rudiment.