Liberalizarea spaţiului public prin încheierea erei Voronin în care PCRM monopolizase cele mai importante canale de comunicare electronică
CCA a acordat astăzi prin concurs noi frecvenţe posturilor de radio şi televiziune. Frecvenţe au primit şi câteva posturi noi, reprezentanţii cărora spun că au ambiţia să revoluţioneze, prin concurenţă, piaţa audiovizuală din RM. Ce schimbări se aşteaptă pe piaţa audiovizualul din RM şi în ce ar consta acestea?
Preşedintele CCA Gheorghe Gorincioi salută apariţia unor noi posturi de radio şi TV, considerând că prezenţa acestora pe piaţa audiovizuală ar putea înviora concurenţa între diferite instituţii mass-media. Aşa explică Gheorghe Gorincioi deciziile de ultimă oră ale CCA de a acorda frecvenţe radio şi TV unor grupuri mediatice noi precum „Publica” ce urmează să se lanseze luna viitoare sau trust-ul „Jurnal” al cărui post de televizuiune a obţinut frecvenţe prin satelit în urma unui concurs anterior.
Gheorghe Gorincioi: "Pe piaţa audiovizuală din RM trebuie să apară şi noi actori. Deci, trebuie de dat o şansă pentru noi radiodifuzori pentru a crea noi proiecte, noi concepţii, pentru a diversifica auditoriul. Fiindcă se crează impresia că unii care activează de o perioadă mai îndelungată, deci se simte o anumită oboseală, plictiseală, dispare elementul inedit. De aceea noi salutăm apariţia pe piaţa audiovizuală a unor posturi noi, mai ales informative cum ar fi „PublicaTV”, cum ar fi „Jurnal TV” etc., care noi considerăm că vor imprima o notă aparte emisiunilor radio, dar nu să se pună accentul numai pe publicitate şi pe muzică, dar accentul urmează a fi pus pe ştiri".
Dumitru Ţâra, directorul grupului mediatic „Publica”, ce a obţinut astăzi o frecvenţă radio pentru Chişinău şi una TV la Costeşti, se arată convins că o concurenţă sănătoasă între radiodifuzori va revoluţiona piaţa audiovizuală autohtonă, chiar şi în condiţii financiare dificile prin care trec anumite instituţii media, inclusiv din cauza declinului profund al pieţei publicitare, cauzat de criza economică.
Dumitru Ţâra: "Prezumăm de fapt cu întreg colectivul nostru o creştere a pieţei publicitare în RM. Sunt câteva chestiuni care vor influenţa acest fapt. În primul rând produsul de calitate înaltă, obiectivele de informare, concepţia staţiei de radio şi TV, buletine de ştiri, talk-sow-uri şi programe educative şi cognitive. Sunt convins că acea mică revoluţie pe care am făcut-o noi în plan de salarizare a jurnaliştilor, în plan de condiţii de lucru, sunt nişte acţiuni care au adus beneficii mari jurnaliştilor şi mass-media în RM la moment. Pe de altă parte, dacă analizăm piaţa publicitară din ţările vecine sau Europa de sud-est, RM e la nivelul cel mai jos. Deci la moment cred că sunt 7 euro pe cap cheltuiţi pe an în RM. Dacă luăm în comparaţie cu Georgia, este la 25 de euro. Deci în orice condiţii, vrem, nu vrem, în următorii 2-3 ani piaţa publicitară a RM se va tripla practic. Şi în sensul acesta are logică şi investiţia pe care o facem noi".
Veaceslav Ţâbuleac directorul postului de radio „Vocea Basarabiei”, care a obţinut azi o nouă frecvenţă la Donduşeni, consideră că cel mai important lucru pentru dezvoltarea audiovizualului autohton s-a şi făcut pentru că s-ar fi reuşit depolitizarea CCA. Ţâbuleac spune că următorul pas pe care trebuie să-l facă guvernarea pentru dezvoltarea instituţiilor media e să demonopolizeze piaţa publicitară.
Veaceslav Ţâbuleac: "Piaţa publicitară nu e liberalizată în RM. Ea se află sub control politic şi din acest motiv nu credem că este vreo concurenţă. Concurenţa va fi când ea va fi liberalizată sau demonopolizată mai drept spus, cum se exprimă actuala guvernare. Toată publicitatea care constituie circa 36 de milioane de euro pe an, publicitatea stradală, tv şi radio să fie demonopolizată".
Pe de altă parte, Alexandr Isaev, director la „Nezavisimaia Moldova”, spune că CCA nu a fost depolitizat şi acuză această instituţie de favoritism la acordarea frecvenţelor radio şi tv: "Este foarte limpede cine sunt favoriţii. Iar posturile de radio şi tv care simpatizează cu PCRM sunt sancţionate. Acest lucru contravine mesajului celor care au venit la guvernare şi au promis că vor lupta pentru libertatea presei".
L-am întrebat pe Igor Munteanu, director la IDIS „Viitorul”, cum se explică apariţia unor noi grupuri mediatice, tocmai în perioada când unele posturi au fost nevoite să micşoreze salariile angajaţilor sau să-i concedieze pe unii ca urmare a reducerii semnificative a publicităţii.
Igor Muneanu: În primul rând pentru că piaţa mediatică din RM a fost restricţionată foarte mulţi ani la rând vis-vis de intrarea investiţiilor pe această piaţă. În 2010 lucrurile se mai schimbă pentru că observăm o anumită liberalizare a spaţiului public prin încheierea erei Voronin în care un singur partid monopolizase cele mai importante canale de comunicare electronică şi ajungerea pe piaţa mediatică a unor investiţii întârziate. Din acest punct de vedere „Publica” şi „Jurnal TV” intenţii salutare sub toate aspectele şi benefice pentru însănătoşirea celorlalte categorii sau grupuri de medii. De ce anume acum? Pentru că este liberalizarea pe de o parte, iar pe de altă parte RM devine interesantă pentru evoluţiile care trebuie să urmeze. Odată cu dispariţia acestui control asupra justiţiei, asupra modului în care era împărţită piaţa între cercuri de influenţă. Multă lume speră că şi business-ul mediatic s-ar putea să aducă rezultate necesare".
Igor Munteanu consideră în acelaşi timp că apariţia unor noi trust-uri media precum „Publica” sau „Jurnal”, e salutară pentru că va contribui la însănătoşirea celorlalte categorii de grupuri mediatice.
Preşedintele CCA Gheorghe Gorincioi salută apariţia unor noi posturi de radio şi TV, considerând că prezenţa acestora pe piaţa audiovizuală ar putea înviora concurenţa între diferite instituţii mass-media. Aşa explică Gheorghe Gorincioi deciziile de ultimă oră ale CCA de a acorda frecvenţe radio şi TV unor grupuri mediatice noi precum „Publica” ce urmează să se lanseze luna viitoare sau trust-ul „Jurnal” al cărui post de televizuiune a obţinut frecvenţe prin satelit în urma unui concurs anterior.
Gheorghe Gorincioi: "Pe piaţa audiovizuală din RM trebuie să apară şi noi actori. Deci, trebuie de dat o şansă pentru noi radiodifuzori pentru a crea noi proiecte, noi concepţii, pentru a diversifica auditoriul. Fiindcă se crează impresia că unii care activează de o perioadă mai îndelungată, deci se simte o anumită oboseală, plictiseală, dispare elementul inedit. De aceea noi salutăm apariţia pe piaţa audiovizuală a unor posturi noi, mai ales informative cum ar fi „PublicaTV”, cum ar fi „Jurnal TV” etc., care noi considerăm că vor imprima o notă aparte emisiunilor radio, dar nu să se pună accentul numai pe publicitate şi pe muzică, dar accentul urmează a fi pus pe ştiri".
Dumitru Ţâra, directorul grupului mediatic „Publica”, ce a obţinut astăzi o frecvenţă radio pentru Chişinău şi una TV la Costeşti, se arată convins că o concurenţă sănătoasă între radiodifuzori va revoluţiona piaţa audiovizuală autohtonă, chiar şi în condiţii financiare dificile prin care trec anumite instituţii media, inclusiv din cauza declinului profund al pieţei publicitare, cauzat de criza economică.
Dumitru Ţâra: "Prezumăm de fapt cu întreg colectivul nostru o creştere a pieţei publicitare în RM. Sunt câteva chestiuni care vor influenţa acest fapt. În primul rând produsul de calitate înaltă, obiectivele de informare, concepţia staţiei de radio şi TV, buletine de ştiri, talk-sow-uri şi programe educative şi cognitive. Sunt convins că acea mică revoluţie pe care am făcut-o noi în plan de salarizare a jurnaliştilor, în plan de condiţii de lucru, sunt nişte acţiuni care au adus beneficii mari jurnaliştilor şi mass-media în RM la moment. Pe de altă parte, dacă analizăm piaţa publicitară din ţările vecine sau Europa de sud-est, RM e la nivelul cel mai jos. Deci la moment cred că sunt 7 euro pe cap cheltuiţi pe an în RM. Dacă luăm în comparaţie cu Georgia, este la 25 de euro. Deci în orice condiţii, vrem, nu vrem, în următorii 2-3 ani piaţa publicitară a RM se va tripla practic. Şi în sensul acesta are logică şi investiţia pe care o facem noi".
Veaceslav Ţâbuleac directorul postului de radio „Vocea Basarabiei”, care a obţinut azi o nouă frecvenţă la Donduşeni, consideră că cel mai important lucru pentru dezvoltarea audiovizualului autohton s-a şi făcut pentru că s-ar fi reuşit depolitizarea CCA. Ţâbuleac spune că următorul pas pe care trebuie să-l facă guvernarea pentru dezvoltarea instituţiilor media e să demonopolizeze piaţa publicitară.
Veaceslav Ţâbuleac: "Piaţa publicitară nu e liberalizată în RM. Ea se află sub control politic şi din acest motiv nu credem că este vreo concurenţă. Concurenţa va fi când ea va fi liberalizată sau demonopolizată mai drept spus, cum se exprimă actuala guvernare. Toată publicitatea care constituie circa 36 de milioane de euro pe an, publicitatea stradală, tv şi radio să fie demonopolizată".
Pe de altă parte, Alexandr Isaev, director la „Nezavisimaia Moldova”, spune că CCA nu a fost depolitizat şi acuză această instituţie de favoritism la acordarea frecvenţelor radio şi tv: "Este foarte limpede cine sunt favoriţii. Iar posturile de radio şi tv care simpatizează cu PCRM sunt sancţionate. Acest lucru contravine mesajului celor care au venit la guvernare şi au promis că vor lupta pentru libertatea presei".
L-am întrebat pe Igor Munteanu, director la IDIS „Viitorul”, cum se explică apariţia unor noi grupuri mediatice, tocmai în perioada când unele posturi au fost nevoite să micşoreze salariile angajaţilor sau să-i concedieze pe unii ca urmare a reducerii semnificative a publicităţii.
Igor Muneanu: În primul rând pentru că piaţa mediatică din RM a fost restricţionată foarte mulţi ani la rând vis-vis de intrarea investiţiilor pe această piaţă. În 2010 lucrurile se mai schimbă pentru că observăm o anumită liberalizare a spaţiului public prin încheierea erei Voronin în care un singur partid monopolizase cele mai importante canale de comunicare electronică şi ajungerea pe piaţa mediatică a unor investiţii întârziate. Din acest punct de vedere „Publica” şi „Jurnal TV” intenţii salutare sub toate aspectele şi benefice pentru însănătoşirea celorlalte categorii sau grupuri de medii. De ce anume acum? Pentru că este liberalizarea pe de o parte, iar pe de altă parte RM devine interesantă pentru evoluţiile care trebuie să urmeze. Odată cu dispariţia acestui control asupra justiţiei, asupra modului în care era împărţită piaţa între cercuri de influenţă. Multă lume speră că şi business-ul mediatic s-ar putea să aducă rezultate necesare".
Igor Munteanu consideră în acelaşi timp că apariţia unor noi trust-uri media precum „Publica” sau „Jurnal”, e salutară pentru că va contribui la însănătoşirea celorlalte categorii de grupuri mediatice.