Deputatul comunist Victor Stepaniuc a solicitat prezentarea în Parlament a unei informări detaliate despre discuţiile purtate la Chişinău de secretarul general al NATO, George Robertson.
11 februarie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Dezbateri în Parlament.
Dan Ionescu: Deşi agenda dezbaterilor parlamentare de astăzi a fost foarte încărcată şi diversă, deputaţii comunişti au găsit, totuşi, timpul necesar spre a solicita să fie informaţi în cele mai mici detalii despre discuţiile purtate de lordul Robertson cu oficialii moldoveni. Amănunte de la Leonora Lisnic:
În debutul şedinţei de astăzi a Parlamentului, deputaţii au făcut mai multe propuneri pentru agenda de săptămâna viitoare şi au formulat interpelări la adresa Guvernului. Deputatul independent Valeriu Muravschi a solicitat ca deputaţii să fie puşi la curent cu prevederile contractului, încheiat de Guvern cu firma spaniolă Union Fenosa, care a cumpărat cele trei reţele electrice de distribuţie. Îndeosebi, pe deputaţi i-a interesat dacă toţi banii, obţinuţi din privatizarea acestor întreprinderi, vor ajunge pe contul Ministerului Finanţelor.
Tot la începutul şedinţei, deputatul comunist Victor Stepaniuc a solicitat prezentarea în Parlament a unei informări detaliate despre discuţiile purtate la Chişinău de secretarul general al NATO, George Robertson. Acestei solicitări i-a urmat un dialog între deputatul Stepaniuc şi preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov.
„Să fie prezentată deputaţilor în Parlament, ca noi să putem să vorbim şi la concret şi obiectiv ce se petrece şi la temă, cum s-ar spune”.
„Printre altele, domnul Robertson m-a rugat să vă transmit salutări. Să vă spun, să vă spun să lucraţi liniştit că nu se întîmplă nimica, nu o să fie ocupată Moldova mîine. Dacă vreţi să ştiţi conţinutul, de ce reprezentantul fracţiunii nu a fost prezent? A fost invitat!”.
„A uitat!”.
„Şi era să fie prezent şi era să spună poziţia fracţiunii, şi era să audă ce spune Diacov, Burcă şi ceilalţi deputaţi, care erau prezenţi. Nu s-a întîmplat nimic deosebit”.
Deputaţii, cu o majoritate confortabilă de voturi, au adoptat în ultima lectură, Legea cu privire la turism. Această lege este aşteptată de mai mulţi ani în Republica Moldova, unde sfera turismului este foarte puţin dezvoltată. Reglementarea turismului va fi de competenţa Agenţiei naţionale pentru turism, care va avea statut de persoană juridică. Directorul şi directorul adjunct al Agenţiei vor fi numiţi de Guvern. De asemenea, Guvernul va aproba şi bugetul anual al structurii. În primii trei ani de activitate, Agenţia va fi finanţată, în cea mai mare parte, de la bugetul de stat.
Un proiect, care a provocat dezbateri foarte aprinse , dar care a fost respins, propunea o completare a Legii despre statututl deputatului. Autorul, deputatul independent Ion Morei, a propus ca în cazul demisiei sau demiterii Guvernului, parlamentarii, care au făcut parte din acesta, să-şi poată recăpăta mandatul de deputat. Se propunea ca restituirea mandatelor să fie aprobată în fiecare caz în parte, cu voturile majorităţii deputaţilor prezenţi în sala de şedinţe. Ideea proiectului a plăcut mai multor deputaţi din Convenţia Democrată, Partidul Forţelor Democratice, Blocul pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă şi deputaţilor independenţi.
Susţinătorii au invocat, între altele, existenţa unui asemenea mecanism în Marea Britanie şi Argentina.
Adoptării proiectului s-au opus deputaţii de pe listele Partidului Creştin-Democrat şi parlamentarii din Partidul Comuniştilor. Potrivit lor, pentru instituirea unui asemenea mecanism, mai întâi trebuie operate modificări în Constituţie. Parlamentarii creştin-democraţi au fost de părere că proiectul a fost mulat pe dorinţa ADR-ului de a-i readuce în Parlament pe Nicolae Andronic, fost prim-vicepremier, şi pe ex-premierul Ion Sturza. Creştin-democraţii s-au opus proiectului, chiar dacă şi reprezentantul lor, Valentin Dolganiuc, ex-vicepremier în Cabinetul Ciubuc-2, şi-a pierdut atât funcţia din Guvern, cât şi mandatul de deputat.
În a doua parte a şedinţei, Parlamentul a aprobat o hotărâre privind efectivul Serviciului de Informaţii şi Securitate. Numărul de posturi în cadrul Serviciului a fost redus de la 1 517 până la 1 324 de unităţi. Împotriva deciziei au votat doar patru deputaţi.
Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă.
Actualitatea în Republica Moldova.
Dezbateri în Parlament.
Dan Ionescu: Deşi agenda dezbaterilor parlamentare de astăzi a fost foarte încărcată şi diversă, deputaţii comunişti au găsit, totuşi, timpul necesar spre a solicita să fie informaţi în cele mai mici detalii despre discuţiile purtate de lordul Robertson cu oficialii moldoveni. Amănunte de la Leonora Lisnic:
În debutul şedinţei de astăzi a Parlamentului, deputaţii au făcut mai multe propuneri pentru agenda de săptămâna viitoare şi au formulat interpelări la adresa Guvernului. Deputatul independent Valeriu Muravschi a solicitat ca deputaţii să fie puşi la curent cu prevederile contractului, încheiat de Guvern cu firma spaniolă Union Fenosa, care a cumpărat cele trei reţele electrice de distribuţie. Îndeosebi, pe deputaţi i-a interesat dacă toţi banii, obţinuţi din privatizarea acestor întreprinderi, vor ajunge pe contul Ministerului Finanţelor.
Tot la începutul şedinţei, deputatul comunist Victor Stepaniuc a solicitat prezentarea în Parlament a unei informări detaliate despre discuţiile purtate la Chişinău de secretarul general al NATO, George Robertson. Acestei solicitări i-a urmat un dialog între deputatul Stepaniuc şi preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov.
„Să fie prezentată deputaţilor în Parlament, ca noi să putem să vorbim şi la concret şi obiectiv ce se petrece şi la temă, cum s-ar spune”.
„Printre altele, domnul Robertson m-a rugat să vă transmit salutări. Să vă spun, să vă spun să lucraţi liniştit că nu se întîmplă nimica, nu o să fie ocupată Moldova mîine. Dacă vreţi să ştiţi conţinutul, de ce reprezentantul fracţiunii nu a fost prezent? A fost invitat!”.
„A uitat!”.
„Şi era să fie prezent şi era să spună poziţia fracţiunii, şi era să audă ce spune Diacov, Burcă şi ceilalţi deputaţi, care erau prezenţi. Nu s-a întîmplat nimic deosebit”.
Deputaţii, cu o majoritate confortabilă de voturi, au adoptat în ultima lectură, Legea cu privire la turism. Această lege este aşteptată de mai mulţi ani în Republica Moldova, unde sfera turismului este foarte puţin dezvoltată. Reglementarea turismului va fi de competenţa Agenţiei naţionale pentru turism, care va avea statut de persoană juridică. Directorul şi directorul adjunct al Agenţiei vor fi numiţi de Guvern. De asemenea, Guvernul va aproba şi bugetul anual al structurii. În primii trei ani de activitate, Agenţia va fi finanţată, în cea mai mare parte, de la bugetul de stat.
Un proiect, care a provocat dezbateri foarte aprinse , dar care a fost respins, propunea o completare a Legii despre statututl deputatului. Autorul, deputatul independent Ion Morei, a propus ca în cazul demisiei sau demiterii Guvernului, parlamentarii, care au făcut parte din acesta, să-şi poată recăpăta mandatul de deputat. Se propunea ca restituirea mandatelor să fie aprobată în fiecare caz în parte, cu voturile majorităţii deputaţilor prezenţi în sala de şedinţe. Ideea proiectului a plăcut mai multor deputaţi din Convenţia Democrată, Partidul Forţelor Democratice, Blocul pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă şi deputaţilor independenţi.
Susţinătorii au invocat, între altele, existenţa unui asemenea mecanism în Marea Britanie şi Argentina.
Adoptării proiectului s-au opus deputaţii de pe listele Partidului Creştin-Democrat şi parlamentarii din Partidul Comuniştilor. Potrivit lor, pentru instituirea unui asemenea mecanism, mai întâi trebuie operate modificări în Constituţie. Parlamentarii creştin-democraţi au fost de părere că proiectul a fost mulat pe dorinţa ADR-ului de a-i readuce în Parlament pe Nicolae Andronic, fost prim-vicepremier, şi pe ex-premierul Ion Sturza. Creştin-democraţii s-au opus proiectului, chiar dacă şi reprezentantul lor, Valentin Dolganiuc, ex-vicepremier în Cabinetul Ciubuc-2, şi-a pierdut atât funcţia din Guvern, cât şi mandatul de deputat.
În a doua parte a şedinţei, Parlamentul a aprobat o hotărâre privind efectivul Serviciului de Informaţii şi Securitate. Numărul de posturi în cadrul Serviciului a fost redus de la 1 517 până la 1 324 de unităţi. Împotriva deciziei au votat doar patru deputaţi.
Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă.