Ponderea sprijinului va reveni Germaniei şi Franţei
Tarile Uniunii Europene au căzut de acord la intilnirea lor de astazi de la Bruxelles că trebuie să ajute Grecia care este în pragul falimentului economic. Guvernul socialist de la Atena condus de George Papandreu a adoptat masuri ferme de reducere a datoriei publice – cea mai mare din tarile din zona monedei unice euro - printre care ridicarea virstei de pensionare, îngheţarea angajarilor si salariilor din sectorul public si reduceri de personal . Deficitul bugetar al Greciei este de 12,7 % din produsul intern brut.
Ieri mii de angajati bugetari au iesit in stradă într-o grevă generala în semn de protest faţă de propusele măsuri, iar sindicatele din sectorul particular au anunţat şi ele proteste masive pentru 24 februarie. Astazi liderii Uniunii au ajuns la o înţelegere de principiu să acorde un sprijin Greciei pentru a întări încrederea investitorilor în economia ţării şi a evita efecte negative asupra celorlate economii din zona „euro”.
Preşedintele Uniunii Europene Herman Van Rampuy: "Sprijinim cu tărie eforturile guvernului grec şi hotărîrea sa de a lua măsurile necesare, inclusiv unele noi, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor ambiţioase propuse în programul de stabilitate financiară pentru 2010 şi pentru anii urmatori". Tările din zona euro vor lua măsuri coordonate şi hotărîte pentru a salva stabilitatea în intreaga zona euro, a mai spus preşedintele Uniunii Europene.
Detaliile înţelegerii nu sunt încă clare şi ele se vor definitiva la viitoare întîlnire a ministrilor de finanţe ai Uniunii, dar acordul de acum a fost realizat de preşedintele Uniunii, preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Frantei, cancelara Germaniei, preşedintele Bancii Centrale Europene si desigur, premierul de la Atena.
Potrivit agentiei Reuter, greutatea financiară cea mai mare în acordarea de sprijin Greciei va cădea pe seama Germaniei si Franţei, tări din zona euro dar mai puţin afectate decit altele de criza economică globală.
Cancelara Germaniei Angela Merkel a precizat că în cazul Greciei Uniunea dă dovada de solidaritate, dar că si Grecia trebuie să se decidă să respecte cu stricteţe legile financiare comune ale Uniunii.
Atena are nevoie numai in acest an de 53 de miliarde de euro pentru a-şi acoperi deficitul bugetar şi refinanţarea datoriilor sale totale, care sunt estimate la 290 de miliarde de euro, aproape 120 % din produsul intern brut.
Ieri mii de angajati bugetari au iesit in stradă într-o grevă generala în semn de protest faţă de propusele măsuri, iar sindicatele din sectorul particular au anunţat şi ele proteste masive pentru 24 februarie. Astazi liderii Uniunii au ajuns la o înţelegere de principiu să acorde un sprijin Greciei pentru a întări încrederea investitorilor în economia ţării şi a evita efecte negative asupra celorlate economii din zona „euro”.
Preşedintele Uniunii Europene Herman Van Rampuy: "Sprijinim cu tărie eforturile guvernului grec şi hotărîrea sa de a lua măsurile necesare, inclusiv unele noi, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor ambiţioase propuse în programul de stabilitate financiară pentru 2010 şi pentru anii urmatori". Tările din zona euro vor lua măsuri coordonate şi hotărîte pentru a salva stabilitatea în intreaga zona euro, a mai spus preşedintele Uniunii Europene.
Detaliile înţelegerii nu sunt încă clare şi ele se vor definitiva la viitoare întîlnire a ministrilor de finanţe ai Uniunii, dar acordul de acum a fost realizat de preşedintele Uniunii, preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Frantei, cancelara Germaniei, preşedintele Bancii Centrale Europene si desigur, premierul de la Atena.
Potrivit agentiei Reuter, greutatea financiară cea mai mare în acordarea de sprijin Greciei va cădea pe seama Germaniei si Franţei, tări din zona euro dar mai puţin afectate decit altele de criza economică globală.
Cancelara Germaniei Angela Merkel a precizat că în cazul Greciei Uniunea dă dovada de solidaritate, dar că si Grecia trebuie să se decidă să respecte cu stricteţe legile financiare comune ale Uniunii.
Atena are nevoie numai in acest an de 53 de miliarde de euro pentru a-şi acoperi deficitul bugetar şi refinanţarea datoriilor sale totale, care sunt estimate la 290 de miliarde de euro, aproape 120 % din produsul intern brut.