Privatizarea întreprinderilor din vinificaţie şi tutunărit este una din condiţiile de bază, pusă de organismele financiare internaţionale pentru reluarea finanţării Republicii.
22 februarie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Legile privatizării industriei vinului și tutunului.
Dan Ionescu: Adoptarea unor acte legislative, care să reglementeze privatizarea industriilor vinului şi tutunului s-a transformat într-o adevărată piatră de încercare în relaţiile Republicii Moldova cu organismele financiare internaţionale. Despre felul în care Legislativul încearcă să facă faţă aşteptărilor creditorilor externi, relatează Sergiu Praporşcic.
Biroul permanent a inclus astăzi pe ordinea de zi a Legislativului pentru săptămâna viitoare proiectele de lege cu privire la privatizarea celor mai importante obiective din industriile tutunăritului şi vinificaţiei. La solicitarea deputaţilor comunişti, membrii Biroului au anunţat pentru vineri audieri parlamentare în problema privatizării, urmând ca Departamentul privatizării să prezinte un raport despre derularea acestui proces din anul 1993 până în prezent.
Privatizarea întreprinderilor din vinificaţie şi tutunărit este una din condiţiile de bază, pusă de organismele financiare internaţionale pentru reluarea finanţării Republicii, de care depinde şi adoptarea bugetului de stat pentru anul curent. Mai mulţi deputaţi spun, că Guvernul Braghiş ar putea să se menţină doar în cazul îndeplinirii acestor condiţii.
Solicitat de noi, vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru privatizare, Vasile Şoimaru, deputat pe listele Partidului Forţelor Democratice, a declarat că sunt puţine şanse ca aceste proiecte de lege să întrunească un număr suficient de voturi pentru a fi adoptate. În opinia lui, situaţia din Parlament se află sub controlul preşedintelui Petru Lucinschi: „Sunt convins: dacă preşedintele ar dori, ar putea obţine o majoritate ca să voteze aceste proiecte de legi.”
Deputatul Partidului Forţelor Democratice a spus că din cauza neadoptării bugetului de stat, ar putea să cadă Guvernul Braghiş. Este puţin probabil, a constatat Şoimaru, că Parlamentul să fie în stare să confirme în funcţie un nou guvern. Aceasta, în opinia deputatului, îi va permite preşedintelui Petru Lucinschi să dizolve Parlamentul.
Vom aminti că Curtea Constituţională deja a dat un aviz pozitiv Proiectului de lege constituţională în vederea instituirii unui sistem parlamentar de guvernare. Conform prevederilor legislaţiei în vigoare, abia în luna mai acest proiect poate fi supus votului. Şoimaru spune, că, din aceste considerente, şeful statului ar fi interesat să dizolve până în luna mai Legisltivul.
Comuniştii au declarat din start că nu vor susţine proiectele iniţiate de Guvern în domeniul privatizării şi, probabil, nici proiectul bugetului de stat. Vicepreşedintele grupului parlamentar al comuniştilor, Victor Stepaniuc, ne-a declarat, însă, că nu este neapărat ca, în această situaţie, Cabinetul Braghiş, care a fost instalat şi cu voturile colegilor săi de partid, să-şi anunţe demisia: „Nu există primejdia demiterii Guvernului. Guvernul poate să trăiască şi să funcţioneze mai departe.”
L-am întrebat pe Victor Stepaniuc dacă, de vreme ce comuniştii au ajuns la o înţelegere cu Alianţa pentru Democraţie şi Reforme în problema redistribuirii posturilor de vicepreşedinte în Parlament, este posibil ca să se ajungă la un numitpr şi în privinţa instituirii unui sistem parlamentar de guvernare. Iată ce a răspuns deputatul comunist: „Aşa o înţelegere cu ADR nu există. Există nişte lucruri clare. Că pe aceste câteva luni de zile, în care noi am încercat să colaborăm în anumite probleme, - nu cum să colaborăm, au coincis interesele - cu grupul parlamental al Frontului Popular; da de fapt s-a primit, că noi cu aceşti oameni nu putem rezolva nimic. Atuncea stai şi te gândeşti – cum ai să-ţi realizezi programul, cum ai să-ţi realizezi acel plan de lucru, care-l faci, cum ai să-ţi realizezi programul electoral. Neavând o majoritate în Parlament, neavând nişte aliaţi cât de cât constructivi, încerci de acuma să faci alte alianţe, deşi nedeclarate. În politică de multe ori, pur şi simplu, se folosesc de anumite împrejurări...”
Victor Stepaniuc a adăugat că, deocamdată, comuniştii nu au decis, dacă vor vota sau nu pentru o republică parlamentară. Şi preşedintele Convenţiei Democrate din Moldova, Mircea Snegur, consideră că nu este neapărat să cadă Guvernul Braghiş, în cazul în care Parlamentul nu va vota proiectele de privatizare şi bugetul de stat pentru anul în curs. Întrebat, dacă ar fi posibil ca preşedintele Petru Lucinschi să dizolve până în luna mai Parlamentul, ca acesta să nu insistuie un sistem parlamentar de guvernare, Mircea Snegur a răspuns că Legislativul nu va da şefului statului nici un motiv pentru o asemenea decizie: „Eu nu văd bază, pentru că noi nu vom cere demiterea Guvenrului.”
Deputaţii Partidului Popular Creştin-Democrat vor susţine şi ei proiectele Guvernului Braghiş. Surse bine informate de la Parlament ne-au declarat că grupul deputaţilor independenţi au decis să nu sprijine proiectele de privatizare elaborate de Guvern. În condiţiile în care, deputaţii comunişti au adoptat aceeaşi poziţie, votarea lor în plen este, practic, imposibilă.
Comuniştii şi independenţii ar fi de acord cu privatizarea întreprinderilor din tutunărit şi vinificaţie, dacă 50 la sută din acţiunile acestor obiective vor rămâne în proprietatea statului. Aceasta, însă, în opinia specialiştilor de la Guvern, nu poate fi calificată drept privatizare.
Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă.