Ștefan Urîtu (consilier prezidențial): „Raportul Departamentului de stat incriminează fosta guvernare comunistă de violarea valorilor statului de drept”
Raportul Departamentului de Stat american despre respectarea drepturilor omului consemnează alegerile de anul trecut din Moldova, dar mai cu seamă demonstraţiile de protest din 7 aprilie şi reţinerile abuzive şi maltratarea celor din detenţie. Acelaşi raport înregistrează şi trei cazuri de „detenţie politică” legate de protestele de după alegeri. Mai sînt consemnate „corupţia din poliţie şi justiţie”, iar la capitolul libertatea religiei cazul Hanukiei distrusă anul trecut. Lucia Diaconu a stat de vorbă cu Ştefan Urîtu, consilierul preşedintelui interimar al ţării şi promotor al drepturilor omului în R. Moldova pe marginea constatărilor acestui raport.
Ştefan Urîtu spune că Raportul înregistrează cele mai grave probleme ale R. Moldova, societatea cunoaşte însă mult mai multe cazuri de încălcare a drepturilor omului. Arestările abuzive, maltratarea celor deţinuţi şi „fabricarea” unor cazuri, pe care raportul le identifică drept cazuri de „detenţie politică”, toate acestea, spune Ştefan Urîtu, incriminează fosta guvernare de subminarea valorilor statului de drept. Referindu-se la cazurile lui Sergiu Mocanu, Gabriel Stati şi Anatol Mătăsaru care între timp au fost clasate, Ştefan Urîtu şi-a exprimat convingerea că acestea au fost nişte dosare „politice” iniţiate de fosta guvernare.
Ştefan Urîtu: „A fost asta o comandă la nivel foarte sus politic sau la un nivel mai jos în fiecare caz concret, părerea mea personal este că au fost interese de diferit nivel, însă faptul că autorităţile de vîrf ale statului n-au putut să curme şi să tragă la răspundere pe cei care au pornit asemenea dosare pe motive politice vorbeşte despre o încuviinţare din partea conducerii de vîrf a R. Moldova”.
Actualul consilier al preşedintelui consideră de asemenea că evenimentele din aprilie şi tot ce s-a întîmplat după au fost planificate din timp, făcînd trimitere la activitatea anevoioasă a comisiei care evaluează aceste evenimente.
Ştefan Urîtu: „Nu putem să găsim nişte confirmări la anumite lucruri sau au dispărut anumite probe care puteau fi puse la baza aceleaşi comisii care lucrează acum ca ea să dea un răspuns mai prompt”.
Ştefan Urîtu a mai menţionat că este prematur să se creadă că situaţia s-a redresat şi că, odată cu schimbarea puterii, R. Moldova nu va mai fi pomenită în rapoartele despre drepturile omului.
Ştefan Urîtu: „Încă nu s-a produs schimbarea deplină. Mai sînt la nivelul mediu de conducere şi mai jos sînt anumite persoane care au fost implicate în politică dacă se poate aşa de spus de fosta guvernare. Aceştia fie din frică să nu piardă fotolii, fie din fidelitate faţă de fosta guvernare, continuă să lucreze în defavoarea respectării legislaţiei şi a drepturilor omului.
Temerile actualului consilier se referă şi la situaţia din justiţie care a fost taxată drept coruptă în raportul întocmit de Departamentul de Stat american şi care, potrivit lui Urîtu, nu şi-a creat încă ceea ce el a numit „un mecanism de autopurificare”.
În ce priveşte libertatea religiei şi cazul Hanukiei distruse, menţionat în raport, Ştefan Urîtu a lăsat să se înţeleagă că lucrurile pot fi remediate.
Ştefan Urîtu: „Cazul Hanukiei a fost un caz în care totuşi s-a reacţionat, deci au fost luate anumite măsuri şi deci este un caz regretabil aş spune dar totuşi s-a reacţionat într-un mod să zicem aşa destul de prompt”.
În afară de reacţia autorităţilor, care încearcă să se reabiliteze, Ştefan Urîtu a invocat întîlnirea recentă pe care a avut-o prim-ministrul Vlad Filat cu Mitropoliţii Moldovei şi Basarabiei şi care îl face să creadă că lucrurile vor merge pe un făgaş normal, reiterînd drepturile egale şi acelaşi grad de protecţie pe care-l au confesiunile în R. Moldova. Ştefan Urîtu a mai adăugat că dacă reprezentanţii confesiunilor mai puţin numeroase îşi vor exprima dorinţa să studieze şi ei religia în şcoală vor fi create mecanisme care să le ofere această posibilitate.
Ştefan Urîtu spune că Raportul înregistrează cele mai grave probleme ale R. Moldova, societatea cunoaşte însă mult mai multe cazuri de încălcare a drepturilor omului. Arestările abuzive, maltratarea celor deţinuţi şi „fabricarea” unor cazuri, pe care raportul le identifică drept cazuri de „detenţie politică”, toate acestea, spune Ştefan Urîtu, incriminează fosta guvernare de subminarea valorilor statului de drept. Referindu-se la cazurile lui Sergiu Mocanu, Gabriel Stati şi Anatol Mătăsaru care între timp au fost clasate, Ştefan Urîtu şi-a exprimat convingerea că acestea au fost nişte dosare „politice” iniţiate de fosta guvernare.
Ştefan Urîtu: „A fost asta o comandă la nivel foarte sus politic sau la un nivel mai jos în fiecare caz concret, părerea mea personal este că au fost interese de diferit nivel, însă faptul că autorităţile de vîrf ale statului n-au putut să curme şi să tragă la răspundere pe cei care au pornit asemenea dosare pe motive politice vorbeşte despre o încuviinţare din partea conducerii de vîrf a R. Moldova”.
Actualul consilier al preşedintelui consideră de asemenea că evenimentele din aprilie şi tot ce s-a întîmplat după au fost planificate din timp, făcînd trimitere la activitatea anevoioasă a comisiei care evaluează aceste evenimente.
Ştefan Urîtu: „Nu putem să găsim nişte confirmări la anumite lucruri sau au dispărut anumite probe care puteau fi puse la baza aceleaşi comisii care lucrează acum ca ea să dea un răspuns mai prompt”.
Ştefan Urîtu a mai menţionat că este prematur să se creadă că situaţia s-a redresat şi că, odată cu schimbarea puterii, R. Moldova nu va mai fi pomenită în rapoartele despre drepturile omului.
Ştefan Urîtu: „Încă nu s-a produs schimbarea deplină. Mai sînt la nivelul mediu de conducere şi mai jos sînt anumite persoane care au fost implicate în politică dacă se poate aşa de spus de fosta guvernare. Aceştia fie din frică să nu piardă fotolii, fie din fidelitate faţă de fosta guvernare, continuă să lucreze în defavoarea respectării legislaţiei şi a drepturilor omului.
Temerile actualului consilier se referă şi la situaţia din justiţie care a fost taxată drept coruptă în raportul întocmit de Departamentul de Stat american şi care, potrivit lui Urîtu, nu şi-a creat încă ceea ce el a numit „un mecanism de autopurificare”.
În ce priveşte libertatea religiei şi cazul Hanukiei distruse, menţionat în raport, Ştefan Urîtu a lăsat să se înţeleagă că lucrurile pot fi remediate.
Ştefan Urîtu: „Cazul Hanukiei a fost un caz în care totuşi s-a reacţionat, deci au fost luate anumite măsuri şi deci este un caz regretabil aş spune dar totuşi s-a reacţionat într-un mod să zicem aşa destul de prompt”.
În afară de reacţia autorităţilor, care încearcă să se reabiliteze, Ştefan Urîtu a invocat întîlnirea recentă pe care a avut-o prim-ministrul Vlad Filat cu Mitropoliţii Moldovei şi Basarabiei şi care îl face să creadă că lucrurile vor merge pe un făgaş normal, reiterînd drepturile egale şi acelaşi grad de protecţie pe care-l au confesiunile în R. Moldova. Ştefan Urîtu a mai adăugat că dacă reprezentanţii confesiunilor mai puţin numeroase îşi vor exprima dorinţa să studieze şi ei religia în şcoală vor fi create mecanisme care să le ofere această posibilitate.