Emil Constantinescu: „Trebuie stabilite noi strategii de investigare care să permită colaborarea în cazul anchetelor financiare, vizând bunurile persoanelor implicate în crima organizată”.
30 martie 2000
Actualitatea românească. (Moderator: Radu Călin Cristea, corespondent: Petru Ionescu)
Emil Constantinescu şi corupţia.
Astăzi au început la Palatul Parlamentului lucrările conferinţei regionale a statelor din Europa centrală şi de est de pe tema combaterii corupţiei, în general, şi a crimei organizate, în particular. Organizată de Ministerul de Justiţie şi aflată sub patronajul preşedintelui Emil Constantinescu, conferinţa are ca scop analizarea situaţiei crimei organizate şi găsirea unei căi de combatere în special prin perfecţionarea căilor de comunicare între ţările participante, Uniunea Europeană şi Statele Unite, iniţiatorul şi sponsorul principal al acestei manifestări.
În discursul său, Constantinescu a subliniat că factorul politic nu a influenţat acţiunile anti-corupţie, menţionând că au fost anchetaţi prefecţi şi înalţi funcţionari, magistraţi şi directori de bănci. Totodată el a mai spus că „am făcut apel la toate companiile comerciale, străine sau autohtone, care operează în România, să informeze organele statului român să informeze asupra unor eventuale cazuri de corupţie şi, în ultimă instanţă, chiar direct pe mine. Este aproape inutil să vă mai precizez, că nu am primit nici o informaţie”, declarând apoi că „Această situaţie poate duce la concluzie poate paradoxală. Ori nu există corupţie în România, ceea ce normal este imposibil, ori că unii dintre cei care evocă corupţia participă la ea sau o acoperă”.
Preşedintele României a sugerat că ar trebui găsite căi pentru urmărirea infractorilor ce se ascund în spatele unor principii ale confidenţialităţii profesionale, cum ar fi secretul bancar. „Trebuie stabilite noi strategii de investigare care să permită colaborarea în cazul anchetelor financiare, vizând bunurile persoanelor implicate în crima organizată. Aceste strategii cer mecanisme juridice de urgenţă”, a declarat Emil Constantinescu spunând că este convins că atât cei corupţi, cât şi corupătorii mizează pe indiferenţa celor din jur, şi astfel justiţia, forţele de ordine şi societatea civilă ar trebui să îşi unească eforturile pentru a combate această situaţie.
Intervenţia ambasadorului SUA la Bucureşti, James Rosapepe, a constat în principal în a transmite mesajul vice-preşedintelui american, Al Gore, în care se specifică faptul că soluţia combaterii corupţiei în zona central şi est europeană o constituie cooperarea regională, astfel că românii trebuie să creadă în succesul luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate.
Şeful delegaţiei Comisiei Europene în România, Fokion Fotiadis, a atras atenţia că proliferarea crimei organizate în structurile politice ale statului poate constitui un mare pericol pentru procesul democratic şi dezvoltarea economiei de piaţă.
Directorul pentru România al Băncii Mondiale, Andrew Working, a subliniat faptul că procesul de corupţie poate fi examinat prin studierea bilanţurilor marilor companii în special la capitolul pierderi. Astfel, ministrul justiţiei, Valeriu Stoica, a concluzionat: „Corupţia este un pericol grav, un pericol care ameninţă în egală măsură structura de valori a comunităţii, instituţiile şi societatea civilă. În faţa acestui pericol există o singură reacţie firească, solidarizarea instituţiilor, solidarizarea dintre instituţii şi societatea civilă internaţională”.