Atîta timp cît există arme nucleare în lume, NATO va rămîne o alianţă nucleară şi nici un stat membru nu va putea lua decizii de reduceri de arme nucleare fără a avea sprijinul tuturor membrilor Aliantei.
La reuniunea ministrilor de externe din tarile aliantei Nord Atlantice de la Tallin, care continua si astazi, ieri s-a vorbit mult despre nevoia de solidaritate a Aliantei si de reforma. Cu un rezumat al corespondentei trimise de la Tallin de Ahto Lobiakas, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Oana Serafim.
„La 6 decenii de la crearea Alianţei, solidaritatea rămîne valoarea ei cea mai de preţ, dar, ca toate lucrurile de mare preţ, ea trebuie apărată…”, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Declaraţia sa, scrie corespondentul nostru, este o dovadă a dezbaterii ce are loc în spatele scenei, şi în care ţările NATO cer o mai mare implicare a Statelor Unite în NATO, iar Statele Unite, cer, la rîndul lor, mai mult sprijin in operaţiunile pe care le conduc în Afganistan.
Rasmussen a adus în discuţie problema apărării anti-rachetă care, în opinia sa, ar trebui extinsă asupra tuturor membrilor NATO din Europa pentru a-i apăra de eventuale ameninţări venite dinspre aşa numitele state certate cu ordinea internaţională, cum ar fi Iranul. Pînă acum, numai Statele Unite au un astfel de scut defensiv operaţional.
Estonia, ţara gazdă a reuniunii, face lobby ca in viitorul concept strategic al Alianţei, Rusia să fie considerată, o potenţială ameninţare. Franţa si Germania nu sunt de acord cu această abordare şi cred şi militează pentru o mai puternică relaţie cu Moscova.
Ministrul eston de externe Jaak Aavikso a încins spiritele cînd a declarat că ţara sa se simte mai in
siguranţă decît s-a simţit in istoria sa trecută, dar, „privind in viitor, nu suficient de sigură”. Cu alte cuvinte, Alianta ar trebui să facă mai mult pentru a apăra ţările foste comuniste aflate acum sub umbrela de securitate a NATO.
Cum este prima reuniune NATO la nivel de miniştri de externe care are loc in spaţiul fostei URSS, în spaţiul ce a fost considerat tradiţional „zona de influenţa a Rusiei” de către Moscova, este de notat că Alianţa a contramandat Consiliul NATO-Rusia care se desfăşoară de obicei odata cu reuniunea miniştrilor de externe, notează corespondentul nostru.
Alianţa îşi regîndeste întreaga strategie, inclusiv cea legata de folosirea armelor nucleare, şi aici lucrurile au fost foarte clare ieri – atît Rasmussen cît şi secretarul de stat american, Hillary Clinton au spus că atîta timp cît exista arme nucleare în lume, NATO va rămîne o alianţa nucleara şi că nici un stat membru nu va putea lua decizii despre reduceri de arme nucleare fără a avea sprijinul tuturor membri ai aliantei. Asadar, o problema de solidaritate si de unitate in cadrul NATO.
Ministrul polonez de externe, Radek Sikorski a ridicat şi problema arsenalelor nucleare tactice din Europa, spunînd că sunt mult prea multe. Opinia sa a fost salutată de Norvegia care a cerut deschiderea unor negocieri cu Rusia şi în acest domeniu.
Purtătorul de cuvînt al NATO a ţinut să sublinieze ieri că Alianţa rămîne unită şi „tare ca piatra” si că există consens în majoritatea problemelor.
Ieri, Bosnia a primit planul de acţiuni pentru aderare, MAP, adică exact ceea ce Georgia şi Ucraina nu au primit la sumitrul NATO de la Bucuresti. Un pas încurajator pentru securitatea Balcanilor de Vest şi o dovada a continuării politicii porţilor deschise ale NATO.
In cursul zilei de astazi, la Tallin se va discuta despre Afganistan şi despre cum poate fi transferata autoritatea către liderii locali, ca şi despre, din nou, nevoia de a fi desfăşurate mai multe forţe NATO în aceasta tara.
Adică, din nou despre solidaritate, de data asta cu Statele Unite si efortul lor in Afganistan.