Viceguvernatorul BNM, Veronica Bacalu, a declarat pentru REL că situaţia pe piaţa valutară este liniştită, iar Banca dispune de suficiente rezerve pentru onorarea datoriei externe.
26 aprilie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Banca națională și politica monetară a Moldovei.
Dan Ionescu: Banca Naţională încearcă să-şi definească priorităţile în aceaste vremuri de răstrişte, când reluarea creditării externe s-a amânat din nou. Amănunte de la Ilona Spătaru.
Banca Naţională nu-şi va modifica politica monetară, în condiţiile în care creditarea externă a Republicii Moldova a fost sistată. Viceguvernatorul BNM, Veronica Bacalu, a declarat pentru Radio Europa Liberă, că situaţia pe piaţa valutară este liniştită, iar Banca dispune de suficiente rezerve pentru onorarea datoriei externe. Potrivit ei, toate prognozele pesimiste privind perspectivele Republicii Moldova sunt în legătură mai mult cu situaţia politică, şi nu cu cea economică şi financiară a ţării.
Veronica Bacalu: „Promovarea politicilor monetare şi valutare merge conform programului monetar. Banca Naţională nu vede nici o necesitate, şi nici un semn economic, nici o statistică, nici un indice economic astăzi nu ne arată careva îngrijorări, pentru a schimba strategia pentru intervenţii pe piaţa valutară şi pentru a ne schimba indicii monetari, propuşi pentru anul acesta. Înseamnă, că nu există semne astăzi şi viitorul apropiat de îngrijorare, privitor la cursul de schimb. Adica, dacă ne uităm în luna mai anul trecut, cursul de schimb era 12,60, astăzi cursul de schimb este 12,68. Adică, timp de un an, leul, cu unele oscilaţii sezoniere, a fost stabil.”
Potrivit Veronicăi Bacalu, în acest an s-a produs o stabilizare la nivel macroeconomic, iar rata inflaţiei a scăzut. În acelaşi timp, cresc exporturile, iar valuta este repatriată cu regularitate pe conturile băncilor comerciale. În plus, băncile dispun în acest an de o rezervă de 68 de milioane de dolari. Viceguvernatorul BNM consideră, că zvonurile, potrivit cărora sistarea creditării externe ar provoca o nouă criză financiară de proporţii, sunt eronate. Bacalu afirmă, că în prezent Banca Naţională îşi consolidează rezervele, cumpărând dolari de pe piaţa internă, pe care se atestă un exces de valută. De la începutul anului BNM a cumpărat aproximativ 13 milioane dolari. La ora actuală, rezervele valutare ale Băncii constituie 200 milioane de doalari. Aceste mijloace sunt suficiente pentru acoperirea importului pentru cel puţin două-trei luni.
Veronica Bacalu: „Indicele acesta e destul de înalt. Numai să vă comentez, că în ţările vecine pe o perioadă mai îndelungată acoperirea aceasta a importului constă de la două săptămâni până la o lună. Adică, aceasta e o sursă de îngrijorare pentru unele ţări vecine. Acolo, într-adevăr, se confirmă că resursele valutare nu sunt destule în ţară. La noi indicele e confortabil.”
Veronica Bacalu a accentuat că până în luna aprilie Banca Naţională a achitat a patra parte din suma totală a datoriei externe pentru anul curent, care se ridică la 90 milioane de dolari: „Nouă ne-a rămas, până la sfârşitul anului, să achităm nu mai mult de 70 milioane de dolari. Deci, comparaţi, vă rog, 200 milioane de dolari rezerva valutară şi în jur de 70 restul serviciului datoriei externe. Cu toată certitudinea se poate conclude, că noi ne vom onora datoriile externe şi defoult-ul extern nu va fi.”
Viceguvernatorul Băncii Naţionale a exclus categoric posibilitatea unei emisii suplimentare de lei de către BNM. Potrivit ei, nu va fi necesară nici creditarea suplimentară a Guvernului, deoarece acesta dispune pe contul său valutar de rezerve suficiente pentru încă trei luni. Mai mult: au crescut cu aproximativ 70 la sută, în comparaţie cu anul trecut, şi încasările în lei pe contul Ministerului Finanţelor.
Veronica Bacalu: „Excesul ăsta de încasări poate liber să fie direcţionat spre procurarea valutei străine, pentru onorarea în termen a datoriilor externe. Prin urmare, eu consider, că Guvernul nostru va avea un timp, două-trei luni la început, plus un timp oarecare din resursele proprii să onoreze datoriile externe. Până ce va avea deja careva mijloace provenite din următoarele pachete de privatizări. Şi eu consider, că în trimestrul trei şi patru din privatizarea acestor obiecte va avea surse pentru a îndestula necesitatea achitării datoriei externe. În trimestru patru aşteptăm că donatorii externi se vor întoarce, spre reditarea normală a ţării.”
Din Chişinău, Ilona Spătaru, pentru Radio Europa Liberă.