Situația ingrată a procuraturii moldovene în zona aflată sub jurisdicția separatiștilor transnistreni
Procuratura Republicii Moldova are două subdiviziuni teritoriale care au sarcina să apere drepturile cetăţenilor din localităţile aflate sub jurisdicţia administratiei de la Tiraspol. Procuratura raionului Dubăsari îşi are sediul în satul Ustia, localitate aflată în partea dreaptă a Nistrului. Cea de-a doua subdiviziune se află în municipiul Tighina. În ce măsură aceste două instituţii îşi pot onora obligaţiunea de a proteja drepturile cetăţenilor din această regiune?
Procurorul raionului Dubăsari, Valentina Bradu spune că la modul practic este imposibil să instrumentezi dosare în teritoriul controlat de autorităţile transnistriene. Colaboratorii organelor de drept ale Moldovei sunt arestaţi şi umiliţi de miliţia transnistreană şi, uneori, ei înşişi au nevoie de protecţie. Din această cauză, până acum, nici unul din dosarele pornite în care erau vizaţi factori de decizie din regiunea transnistreană nu a ajuns în judecată.
Valentina Bradu: „Pentru a investiga cazurile, suntem obligati sa ne deplasam prin acele posturi vamale, unde ei, fiind convinşi că sunt stăpâni, îşi permit diverse abuzuri”.
Valentina Bradu mai spune că mulţi dintre figuranţii dosarelor intentate - miliţieni, anchetatori, procurori sau judecători din Transnistria care şi-au uzurpat calităţi oficiale, cum spune legea - au şi cetăţenia Republicii Moldova. Prin urmare, teoretic, ar putea fi emise mandate de arest internaţional pe numele lor. Numai că la modul practic nimeni nu s-ar încumeta să aplice această procedură, pentru că ar urma reacţii previzibile din partea Tiraspolului.
Valentina Bradu: „Cu părere de rău suferă foarte mult cetăţenii noştri. Sperăm la o integrare a ţării şi fiecare să răspundă pentru faptele sale”.
Procuratura Tighina se află, încă din anul 1992, în aceeaşi clădire cu miliţia transnistreană. Miliţienii înregistrează riguros fiecare vizită la organele de drept moldoveneşti.
Procurorul de Tighina, Ion Tcaci: „Noi ocupăm practic cinci birouri în clădirea Comisariatului. În clădirea aceasta se află şi comenduirea Bender. Intre noi, parcă special, au împărţit în 1992, peste un birou două este câte un birou două de-a lor, a reprezentanţei miliţiei din Bender. Plus la aceasta la intrare este câte un post din 3 persoane: un militar, un poliţist şi un militian. Ei fixeaza cine a venit, la cine a venit, datele de paşaport. Lumea clar că având frică, rar vin la noi, dar lumea care s-a adresat, fiind comise infractiuni, au fost pornite dosare penale. A fost şi cazul Belinschi, el fiind retinut de colaboratori ai MGB-ului lor, suit intr-o masina şi dus la Nistru, ameninţat cu arma, că dacă mai vii in partea asta vei avea probleme. Dumnealui a apelat la noi. Avem cauza penală pornită”.
ONG-urile care monitorizează situaţia privind drepturile omului în regiunea transnistreană susţin că în mare parte cetăţenii din stânga Nistrului nici nu ştiu că au dreptul să se adreseze la organele constituţionale ale Moldovei din regiune.
Ion Manole (PromoLex): „Din păcate, autoritatea acestor organele constitutionale ale Moldovei în stânga Nistrului nu este atât de bună. De ce? Pentru că pe parcursul anilor structurile constitutionale nu prea au dorit sau nu prea au făcut nimic pentru examinarea concretă a fiecărui caz. Atunci când oamenii s-au adresat, au primit refuz de genul că noi nu controlăm acest teritoriu și respectiv nu putem să vă ajutam Și în aceasta situație orice om normal se întoarce şi pleacă şi se conformează situaţiei şi se adresează deja organelor neconstituţionale din acest teritoriu. Deci, înseşi organele noastre i-au împins pe oameni să se adreseze organelor neconstituţionale”.
Preşedintele organizaţiei „Promo-LEX” se declară convins că toate cazurile de încălcare a drepturilor omului în stânga Nistrului trebuie să fie încadrate în dosare, chiar dacă făptuitorii astăzi nu pot fi traşi la răspundere penala. În schimb, aceste dosare instrumentate, potrivit normelor legale, se vor constitui într-un material probatoriu greu de contestat în timpul negocierilor în problema reglementării transnistrene sau în discuţiile cu diplomaţii şi misionarii străini.
Aceeaşi părere este susţinută şi de şeful Biroului pentru reintegrare de pe lângă Cancelaria de Stat a R. Moldova, Ion Stăvilă care spune că respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este o preocupare a biroului, dar în competenţa sa nu intră acţiuni de investigare din arsenalul organelor de drept.
Ion Stăvilă: „Probabil că nu toate cazurile de rețineri abuzive în regiunea transnistreană ajung la noi, din varii motive. Ori că nu ştiu, ori că au teamă. În ultimul timp vă spuneam de vreo zece cazuri concrete răsunătoare, asupra cărora noi acum lucrăm. Le ţinem în atenţie şi aşteptăm careva evoluţii pozitive. Este cazul Matcenco, Mozer, Vardanean, Cazac şi alţii”.
Expertii de la PromoLex atestă totusi o creştere a numărului de sesizări de la cetăţenii din localităţile aflate sub jurisdicţia administratiei de la Tiraspol. Ei presupun că îşi face efectul mediatizarea unor cazuri de rezonanţă, cum ar fi cel al jurnalistului Vardanean.
Procurorul raionului Dubăsari, Valentina Bradu spune că la modul practic este imposibil să instrumentezi dosare în teritoriul controlat de autorităţile transnistriene. Colaboratorii organelor de drept ale Moldovei sunt arestaţi şi umiliţi de miliţia transnistreană şi, uneori, ei înşişi au nevoie de protecţie. Din această cauză, până acum, nici unul din dosarele pornite în care erau vizaţi factori de decizie din regiunea transnistreană nu a ajuns în judecată.
Valentina Bradu: „Pentru a investiga cazurile, suntem obligati sa ne deplasam prin acele posturi vamale, unde ei, fiind convinşi că sunt stăpâni, îşi permit diverse abuzuri”.
Valentina Bradu mai spune că mulţi dintre figuranţii dosarelor intentate - miliţieni, anchetatori, procurori sau judecători din Transnistria care şi-au uzurpat calităţi oficiale, cum spune legea - au şi cetăţenia Republicii Moldova. Prin urmare, teoretic, ar putea fi emise mandate de arest internaţional pe numele lor. Numai că la modul practic nimeni nu s-ar încumeta să aplice această procedură, pentru că ar urma reacţii previzibile din partea Tiraspolului.
Valentina Bradu: „Cu părere de rău suferă foarte mult cetăţenii noştri. Sperăm la o integrare a ţării şi fiecare să răspundă pentru faptele sale”.
Procuratura Tighina se află, încă din anul 1992, în aceeaşi clădire cu miliţia transnistreană. Miliţienii înregistrează riguros fiecare vizită la organele de drept moldoveneşti.
Procurorul de Tighina, Ion Tcaci: „Noi ocupăm practic cinci birouri în clădirea Comisariatului. În clădirea aceasta se află şi comenduirea Bender. Intre noi, parcă special, au împărţit în 1992, peste un birou două este câte un birou două de-a lor, a reprezentanţei miliţiei din Bender. Plus la aceasta la intrare este câte un post din 3 persoane: un militar, un poliţist şi un militian. Ei fixeaza cine a venit, la cine a venit, datele de paşaport. Lumea clar că având frică, rar vin la noi, dar lumea care s-a adresat, fiind comise infractiuni, au fost pornite dosare penale. A fost şi cazul Belinschi, el fiind retinut de colaboratori ai MGB-ului lor, suit intr-o masina şi dus la Nistru, ameninţat cu arma, că dacă mai vii in partea asta vei avea probleme. Dumnealui a apelat la noi. Avem cauza penală pornită”.
ONG-urile care monitorizează situaţia privind drepturile omului în regiunea transnistreană susţin că în mare parte cetăţenii din stânga Nistrului nici nu ştiu că au dreptul să se adreseze la organele constituţionale ale Moldovei din regiune.
Ion Manole (PromoLex): „Din păcate, autoritatea acestor organele constitutionale ale Moldovei în stânga Nistrului nu este atât de bună. De ce? Pentru că pe parcursul anilor structurile constitutionale nu prea au dorit sau nu prea au făcut nimic pentru examinarea concretă a fiecărui caz. Atunci când oamenii s-au adresat, au primit refuz de genul că noi nu controlăm acest teritoriu și respectiv nu putem să vă ajutam Și în aceasta situație orice om normal se întoarce şi pleacă şi se conformează situaţiei şi se adresează deja organelor neconstituţionale din acest teritoriu. Deci, înseşi organele noastre i-au împins pe oameni să se adreseze organelor neconstituţionale”.
Preşedintele organizaţiei „Promo-LEX” se declară convins că toate cazurile de încălcare a drepturilor omului în stânga Nistrului trebuie să fie încadrate în dosare, chiar dacă făptuitorii astăzi nu pot fi traşi la răspundere penala. În schimb, aceste dosare instrumentate, potrivit normelor legale, se vor constitui într-un material probatoriu greu de contestat în timpul negocierilor în problema reglementării transnistrene sau în discuţiile cu diplomaţii şi misionarii străini.
Aceeaşi părere este susţinută şi de şeful Biroului pentru reintegrare de pe lângă Cancelaria de Stat a R. Moldova, Ion Stăvilă care spune că respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este o preocupare a biroului, dar în competenţa sa nu intră acţiuni de investigare din arsenalul organelor de drept.
Ion Stăvilă: „Probabil că nu toate cazurile de rețineri abuzive în regiunea transnistreană ajung la noi, din varii motive. Ori că nu ştiu, ori că au teamă. În ultimul timp vă spuneam de vreo zece cazuri concrete răsunătoare, asupra cărora noi acum lucrăm. Le ţinem în atenţie şi aşteptăm careva evoluţii pozitive. Este cazul Matcenco, Mozer, Vardanean, Cazac şi alţii”.
Expertii de la PromoLex atestă totusi o creştere a numărului de sesizări de la cetăţenii din localităţile aflate sub jurisdicţia administratiei de la Tiraspol. Ei presupun că îşi face efectul mediatizarea unor cazuri de rezonanţă, cum ar fi cel al jurnalistului Vardanean.