Banca Centrală Europeană avrtizează însă că în Estonia inflaţia tinde să crească
Estonia ar putea deveni la 1 ianuarie 2011 a treia ţară est-europeană care să adopte moneda unică europeană. Şi prima republică fost sovietică. Comisarul european pentru finanţe, Ollie Rehn a anunţat la Bruxelles că membrii Comisiei Europene consideră Estonia pregătită pentru admiterea în zona euro. Strict formal, cazul Estoniei trebuie discutat la summitul european din iunie, după care va trece în Parlamentul European şi pe masa miniştrilor de finanţe din ţările euro, care se întâlnesc la începutul lui iulie. Toată lumea este însă de acord, la Bruxelles, că numai un accident major ar putea opri acum Estonia să adopte euro.
Estonia îndeplineşte în acest moment toate criteriile obiective: un deficit de numai 3 la sută din PIB, preţuri stabile, o datorie externă mult sub aşa-numitele criterii de la Maastricht, de numai 7 la sută din PIB.
Numai că s-au auzit şi voci care avertizează că situaţia s-ar putea schimba, cum s-a întâmplat şi în Grecia. Banca Centrală Europeană a avertizat că inflaţia în Estonia tinde să crească, ceea ce va destabiliza preţurile. Mai mult, BCE a reamintit că şi în 2000 a atras atenţia asupra riscurilor de a admite Grecia în zona euro. Numai că opinia Băncii, atunci ca şi acum, rămâne consultativă. Şi atunci ca şi acum, decizia este una politica.
Pentru comisarul Ollie Rehn, admiterea Estoniei este dovada că şi în timpuri de criză, moneda unică rămâne atrăgătoare; la fel şi garanţiile de stabilitate pe care le oferă ţărilor membre.
Şi pentru ca această garanţie de stabilitate să fie o realitate pe termen lung, la Bruxelles se vorbeşte acum despre crearea unui mecanism de control al bugetelor ţărilor membre. Dacă acest mecanism va fi acceptat, atunci si fondul de stabilitate de 750 de miliarde de euro, creat la începutul săptămânii, va deveni o garanţie pe termen lung.
Nu putem avea uniune monetară, fără uniune economică, declara la Bruxelles preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barrosso. O evidenţă, care însă este greu acceptată de parlamentele naţionale.
Zona euro nu este poate chiar atât de atractivă precum o prezintă Ollie Rehn la Bruxelles, cel puţin pentru restul ţărilor membre, cu excepţia Suediei.
Unele, cum sunt Ungaria sau România, sunt departe de a îndeplinii criteriile de admitere în zona euro. Altele, ca Polonia sau Cehia care au trecut relativ bine prin criza financiară, sunt reticiente să renunţe la relativa lor independentă monetară.
Estonia îndeplineşte în acest moment toate criteriile obiective: un deficit de numai 3 la sută din PIB, preţuri stabile, o datorie externă mult sub aşa-numitele criterii de la Maastricht, de numai 7 la sută din PIB.
Numai că s-au auzit şi voci care avertizează că situaţia s-ar putea schimba, cum s-a întâmplat şi în Grecia. Banca Centrală Europeană a avertizat că inflaţia în Estonia tinde să crească, ceea ce va destabiliza preţurile. Mai mult, BCE a reamintit că şi în 2000 a atras atenţia asupra riscurilor de a admite Grecia în zona euro. Numai că opinia Băncii, atunci ca şi acum, rămâne consultativă. Şi atunci ca şi acum, decizia este una politica.
Pentru comisarul Ollie Rehn, admiterea Estoniei este dovada că şi în timpuri de criză, moneda unică rămâne atrăgătoare; la fel şi garanţiile de stabilitate pe care le oferă ţărilor membre.
Şi pentru ca această garanţie de stabilitate să fie o realitate pe termen lung, la Bruxelles se vorbeşte acum despre crearea unui mecanism de control al bugetelor ţărilor membre. Dacă acest mecanism va fi acceptat, atunci si fondul de stabilitate de 750 de miliarde de euro, creat la începutul săptămânii, va deveni o garanţie pe termen lung.
Nu putem avea uniune monetară, fără uniune economică, declara la Bruxelles preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barrosso. O evidenţă, care însă este greu acceptată de parlamentele naţionale.
Zona euro nu este poate chiar atât de atractivă precum o prezintă Ollie Rehn la Bruxelles, cel puţin pentru restul ţărilor membre, cu excepţia Suediei.
Unele, cum sunt Ungaria sau România, sunt departe de a îndeplinii criteriile de admitere în zona euro. Altele, ca Polonia sau Cehia care au trecut relativ bine prin criza financiară, sunt reticiente să renunţe la relativa lor independentă monetară.