Pentru proiecte de infrastructură administrațiile publice locale trebuie să dispună de 15% diin costuri
20 de mln. de dolari din banii pe care i-a obţinut guvernul moldovean de la Banca Mondială sînt pentru proiecte de infrastructură din localităţile rurale şi orăşele mici. Aceşti bani vor fi gestionaţi de Fondul de Investiţii Sociale (FISM). Suma maximă pe care o poate obţine un sat este de 100 000 de dolari, cu condiţia ca localitatea să aibă partea ei de contribuţie, adică 15% din costul proiectului. Primarii spun că aceste proiecte sînt unica posibilitate de-a îmbunătăţi condiţiile de trai în satele cu bugete sărace. Dar, din mai multe motive, aceşti bani sînt greu de obţinut. Lucia Diaconu a stat de vorbă cu mai mulţi primari.
Boris Beţişor, edilul de la Cuhneşti, raionul Glodeni, încearcă de ani buni să obţină fonduri europene pentru aprovizionarea cu apă potabilă a comunităţii. Sumele pe care le cumulează primăria de la agenţii economici locali sînt prea mici pentru a acoperi nevoile unui sat în care, spune primarul, demult nu s-a făcut nimic.
Boris Beţişor: ”Avem iniţiate două idei de proiect. La ziua de azi sînt efectuate lucrările geodezice însă elaborarea proiectului tehnic, din lipsă de bani, trimiţînd demersul la ministerul mediului, agenţia Apele Moldovei, primeam răspuns: proiectul se elaborează pe banii administraţiei publice locale de nivelul I şi II. Şi-aici există un nod gordian. Cum să-l dezlegăm? ”
Boris Beţiţor explică că administraţia locală a fost nevoită să renunţe la unii funcţionari plătiţi din bugetul statului şi cum nu au bani proprii să angajeze un specialist care să scrie proiecte, primarii sînt nevoiţi să se adreseze la centrele care acordă asistenţă. Doar că sumele pe care trebuie să le achite primăriile pentru elaborarea proiectelor lipsesc, spune primarul de la Cuhneşti.
Boris Beţişor: ”De ce v-am spus, legea administraţiei publice locale să fie schimbată şi să fim noi liberi. S-ar părea că sîntem liberi, dar nu este tocmai aşa. Depindem de direcţia finanţe de pe lîngă Consiliul raional şi aici se cam stopează totul. Europa ne arată, poftim, banii, dar noi stăm şi ne uităm”.
Primarul localităţii Hîjdieni Iurie Patraşcu adaugă la lista obstacolelor în calea absorbţiei banilor europeni altă dificultate.
Iurie Patraşcu: ”Şi dacă chiar am găsi noi banii ăştia şi am scrie proiectele este problema contribuţiei. De-a strînge o contribuţie, după cum am mai spus, de pildă, avem un proiect de 14 milioane şi eu trebuie să găsesc 1 milion contribuţie e o problemă. Iar trebuie să fie gata acelaşi Consiliu raional şi acelaşi guvern. Dacă ei nu sînt gata de accesarea acestor proiecte noi degeaba muncim”.
Chiar şi cînd e vorba de o contribuţie mică, oamenii de la sate din mai multe motive se gîndesc de zece ori înainte să scoată banii din buzunare, constată consilierul Ina Chihai din comuna Roşietici, raionul Floreşti, sat care a beneficiat deja de pe urma mai multor proiecte.
Ina Chihai: ”Foarte multă lume considera că poate mai important este apa, poate mai important este drumul să-l reparăm, dar mai era o nesiguranţă a oamenilor în faptul că banii pe care-i colectează şi-i investesc ei vor merge undeva, nu se ştie unde. Nu-i aşa de mult dar pentru oamenii de la sat care au colectat deja foarte mulţi bani şi nu au un serviciu, nu sînt angajaţi majoritatea, e un lucru problematic totuşi”.
Experţii sînt de părerea că cei mai predispuşi să părăsească ţara sînt locuitorii de la sate, în mare parte din cauza lipsei locurilor de muncă, dar şi a infrastructurii. Primarii înclină să creadă că banii obţinuţi din proiecte i-ar putea determina pe sătenii aflaţi la munci peste hotare să se întoarcă şi să-şi deschidă mici afaceri în satul natal, iar pe tineri să revină după studii la baştină.
Boris Beţişor, edilul de la Cuhneşti, raionul Glodeni, încearcă de ani buni să obţină fonduri europene pentru aprovizionarea cu apă potabilă a comunităţii. Sumele pe care le cumulează primăria de la agenţii economici locali sînt prea mici pentru a acoperi nevoile unui sat în care, spune primarul, demult nu s-a făcut nimic.
Boris Beţişor: ”Avem iniţiate două idei de proiect. La ziua de azi sînt efectuate lucrările geodezice însă elaborarea proiectului tehnic, din lipsă de bani, trimiţînd demersul la ministerul mediului, agenţia Apele Moldovei, primeam răspuns: proiectul se elaborează pe banii administraţiei publice locale de nivelul I şi II. Şi-aici există un nod gordian. Cum să-l dezlegăm? ”
Boris Beţiţor explică că administraţia locală a fost nevoită să renunţe la unii funcţionari plătiţi din bugetul statului şi cum nu au bani proprii să angajeze un specialist care să scrie proiecte, primarii sînt nevoiţi să se adreseze la centrele care acordă asistenţă. Doar că sumele pe care trebuie să le achite primăriile pentru elaborarea proiectelor lipsesc, spune primarul de la Cuhneşti.
Boris Beţişor: ”De ce v-am spus, legea administraţiei publice locale să fie schimbată şi să fim noi liberi. S-ar părea că sîntem liberi, dar nu este tocmai aşa. Depindem de direcţia finanţe de pe lîngă Consiliul raional şi aici se cam stopează totul. Europa ne arată, poftim, banii, dar noi stăm şi ne uităm”.
Primarul localităţii Hîjdieni Iurie Patraşcu adaugă la lista obstacolelor în calea absorbţiei banilor europeni altă dificultate.
Iurie Patraşcu: ”Şi dacă chiar am găsi noi banii ăştia şi am scrie proiectele este problema contribuţiei. De-a strînge o contribuţie, după cum am mai spus, de pildă, avem un proiect de 14 milioane şi eu trebuie să găsesc 1 milion contribuţie e o problemă. Iar trebuie să fie gata acelaşi Consiliu raional şi acelaşi guvern. Dacă ei nu sînt gata de accesarea acestor proiecte noi degeaba muncim”.
Chiar şi cînd e vorba de o contribuţie mică, oamenii de la sate din mai multe motive se gîndesc de zece ori înainte să scoată banii din buzunare, constată consilierul Ina Chihai din comuna Roşietici, raionul Floreşti, sat care a beneficiat deja de pe urma mai multor proiecte.
Ina Chihai: ”Foarte multă lume considera că poate mai important este apa, poate mai important este drumul să-l reparăm, dar mai era o nesiguranţă a oamenilor în faptul că banii pe care-i colectează şi-i investesc ei vor merge undeva, nu se ştie unde. Nu-i aşa de mult dar pentru oamenii de la sat care au colectat deja foarte mulţi bani şi nu au un serviciu, nu sînt angajaţi majoritatea, e un lucru problematic totuşi”.
Experţii sînt de părerea că cei mai predispuşi să părăsească ţara sînt locuitorii de la sate, în mare parte din cauza lipsei locurilor de muncă, dar şi a infrastructurii. Primarii înclină să creadă că banii obţinuţi din proiecte i-ar putea determina pe sătenii aflaţi la munci peste hotare să se întoarcă şi să-şi deschidă mici afaceri în satul natal, iar pe tineri să revină după studii la baştină.