Inițiativa creștin-democraților a fost susținută de doar 15 deputați.
9 iunie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Parlamentul dezbate înființarea unui Minister al integrării europene.
Dan Ionescu: La Odesa urmau să se întâlnească astăzi primii miniştri ai Ucrainei, Republicii Moldova şi Republicii Bielarus spre a discuta problema tranzitului de mărfuri peste teritoriul Ucrainei. Convorbirile, însă, s-au purtat în absenţa premierului bielarus, Vladimir Iermoşin. Potrivit agenţiei ucrainene de ştiri Unian, delegaţiile moldoveană şi ucraineană, conduse de Dumitru Braghiş şi, respectiv, de Victor Iuşcenco, au discutat, în principal, două blocuri de probleme şi anume cele de ordin economic şi comercial, precum şi acelea legate de cooperarea regională. Înainte de începerea negocierilor, Iuşcenco a făcut o declaraţie prudentă, potrivit căreea „pe ordinea de zi au fost incluse numai acele chestiuni, care au o perspectivă de soluţionare.” Cei doi prim-miniştri şi-au exprimat, totuşi, speranţa că va putea fi găsit un compromis în chestiunea teritoriilor disputate, inclusiv a porţiunii de aproape opt kilometri din autostrada Odesa-Reni, din apropierea satului Palanca.
Politica externă a format vineri şi obiectul unor dezbateri în Parlament. Este vorba, mai precis, de o iniţiativă vizând înfiinţarea unui minister al integrării europene, aşa cum puteţi afla din relatarea corespondentului nostru la Chişinău, Sergiu Praporşcic.
Doar 15 deputaţi au susţinut iniţiativa creştin-democraţilor de a crea un minister al integrării europene. Pentru au votat deputaţii Partidului Popular Creştin-Democrat, ai Partidului Forţelor Democratice, un singur deputat al Convenţiei Democrate, Ion Ungureanu, şi independenţii Dumitru Pulber şi Valeriu Muravschi. Împotrivă s-a pronunţat grupul parlamentar al comuniştilor, iar ceilalţi parlamentari s-au abţinut.
Proiectul de lege a fost prezentat de la tribuna Parlamentului de creştin-democratul Vlad Cubreacov. În opinia acestuia, crearea unui minister al integrării europene ar dinamiza eforturile Chişinăului de a accede în Uniunea Europeană: „Acest proiect de lege răspunde necesităţii dinamizării eforturile diplomatice ale Republicii Moldova, care sunt orientate spre integrarea europeană, precum şi ţin cont de necesitatea coordonării activităţii tuturor structurilor guvernamentale în vederea aplicării politicilor pe domenii la standardele continentale, urmărind realizarea obiectivului strategic al statului nostru, care este un obiectiv declarat de asociere şi ulterior de aderare la Uniunea Europeană. În fiecare departament şi minister există persoane, care se ocupă de aceste probleme, dar nu există nici un coordonator naţional şi nu există o structură de stat, care s-ar ocupa la nivel central cu coordonarea politicii noastre de integrare europeană, astfel încât aceasta să fie coerentă, concentrată şi eficientă.”
Să menţionăm, că atât Guvernul, cât şi Comisia parlamentară pentru politică externă n-au susţinut propunerea creştin-democraţilor, deşi au considerat, că aceasta ar influenţa benefic procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Preşedintele Comisiei de politică externă, Vasile Nedelciuc, deputat pe listele Partidului Forţelor Democratice, a declarat, că în prezent bugetul de stat nu dispune de suficiente mijloace pentru finanţarea unui minister al integrării europene. Din aceste motive, comisia a propus remiterea proiectului de lege comisiei sesizate în fond.
Vasile Nedelciuc: „Comisia constată, că crearea unui asemenea minister ar da nu numai un semnal pozitiv pentru Uniunea Europeană, dar şi populaţiei Republicii Moldova şi ar fortifica, şi ar extinde eforturile ţării noastre de integrare europeană. Comisia, totodată, constată că astăzi este inoportună votarea unui asemenea proiect de lege din următoarele motive: crearea unui minister aparte necesită efectuarea unor cheltuieli publice considerabile. În prezent în Republică nu există funcţionar calificat, care din start ar putea fi angajat într-un asemenea minister.”
Acelaşi punct de vedere a exprimat şi liderul Partidului Forţelor Democratice, Valeriu Matei. Să menţionăm că după respingerea proiectului de lege, preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, a încercat să supună votului propunerea de a-l remite Comisiei pentru politică externă. Aceasta a provocat protestul deputaţilor comunişti, care au părăsit sala de şedinţe. În opinia lor, proiectul de lege trebuia considerat drept respins. Tot astăzi deputaţii au majorat numărul de semnături, de la 20 de mii la 60 de mii, necesare pentru înregistrarea unui candidat la funcţia de preşedinte al Republicii.
Deputatul Partidului Popular Creştin-Democrat, Alexandru Lazăr, a dat citire astăzi a unei plângeri a ţăranilor din comuna Aluatu, din judeţul Taraclia, în care se arată, că autorităţile locale îi maltratează pe ţăranii, care vor să părăsească colhozurile şi vor să devină proprietari: „Astăzi dimineaţă, pe la orele cinci, am fost sunat de o cetăţeancă din judeţul Taraclia, Maria Ţurcanu, care ne-a spus, că ieri casa ei a fost înconjurată de poliţişti înarmaţi. Soţul ei a fost ameninţat cu moartea, că va fi nimicit, luat sub escortă şi dus la poliţia din Taraclia.
În legătură cu aceasta a fost transmisă o Adresare către Parlamentul Republicii Moldova, preşedintelui Petru Lucinschi, primului ministru, procurorului general cu următorul conţinut: Începând cu 1 ianuarie 92 ţăranii din comuna Aluatu, judeţul Taraclia, care şi-au exprimat dorinţa de a fi ţărani cu adevărat liberi au fost şi continuă să fie maltrataţi în cel mai teribil mod, schimbaţi de pe un teren pe altul, neglijaţi de Procuratura şi Judecătoria din Taraclia, luaţi sub escortă de poliţişti înarmaţi, în toiul muncii, în văzul lumii şi al copiilor din câmp sau chiar din propria ogradă, târâţi prin judecată. Ţăranii din Aluatu au pierdut orice încredere în înfăptuirea reformelor şi crearea unui stat de drept. Această teroare în adresa ţăranilor continuă şi în prezent, după opt ani de reforme.”
Să precizăm că autorităţile din Taraclia au obţinut statut de judeţ pentru această unitate administrativă în noiembrie 1999, prin ameninţarea Chişinăului cu nesupunere civică şi prin desfăşurarea unor acţiuni anticonstituţionale, cum ar fi boicotarea alegerilor locale în primăvara anului trecut. Atunci ei au cerut crearea unui judeţ pentru minoritatea bulgărească, cerere ce a fost satisfăcută de Parlament, prin votul comun al deputaţilor comunişti şi al centriştilor lui Dumitru Diacov.
Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă.
Dan Ionescu: Astăzi la Ungheni, experţi din Republica Moldova şi România au discutat problemele, pe care le ridică traficul de călători şi mărfuri prin punctele de trecere a frontierei dintre cele două state. La reuniune au participat reprezentanţi ai ministerelor de Externe, Transporturi şi Economie, ca şi persoane cu funcţii de răspundere din cadrul poliţiei de frontieră, controlului vamal şi autorităţilor locale de pe ambele maluri ale Prutului. Delegaţia moldoveană a fost condusă de ministrul adjunct de Externe, Iurie Leancă, iar cea română de secretarul de stat din Ministerul de Externe. Mihai Răzvan Ungureanu.