Cum Směr, partidul cîștigător al legislativelor, nu are cu cine să se alieze, în parlamentul slovac se prefigurează o coaliție de centru dreapta
Niciodată de la „divorțul de catifea” de la începutul anului 1993 încoace n-au arătat Republica Cehă şi Slovacia mai asemănător decât în cursul ultimelor două săptămâni. Alegerile din 28-29 mai au fost pentru Partidul Social Democrat, câştigătorul acestora în Cehia, o victorie á la Pyrrhus, deoarece partidul condus de către Jiri Paroubek nu a găsit partener de coaliție. Şi iată că după numai două săptămâni, aceeaşi situație se înregistrează în Slovacia. La scrutinul desfăşurat la 13 iunie, Směr, partidul premierului Robert Fico, obține 62 de mandate, adică cu 12 mandate mai mult decât în urmă cu patru ani, reuşind să atragă aproape 35 la sută din totalul voturilor valide. Směr, adică Direcție, se află la distanță considerabilă de al doilea partid ca mărime reprezentat în noul legislativ. Este vorba de Uniunea Democratică şi Creştină, formațiune condusă de sociologul Iveta Radičová, care obține 15,42 la sută şi 28 de mandate, adică cu circa trei procente şi cu trei mandate mai puțin decât în 2006. Şi totuşi şansele ca Radičová, şi nu Fico, să formeze viitoarea coaliție, sunt la ora actuală foarte ridicate.
Această situație se datorează faptului că, exact ca Paroubek, Fico nu va găsi cu cine să formeze un viitor cabinet de coaliție. Foştii parteneri şi-au văzut reprezentarea în legislativ fie semnificativ redusă, fie cu totul eliminată. Partidul Național Slovac a trecut cu greu pragul parlamentar, fiind sprijinit de numai 5,1 la sută din alegători. Acest lucru înseamnă că formațiunea condusă de Jan Slota şi-a văzut sprijinul electoral redus la jumătate din cât reuşise să recruteze cu patru ani înainte, şi va avea în legislativul slovac de 150 de deputați numai nouă parlamentari. De pe scena politică slovacă dispare însă cu totul Mişcarea pentru o Slovacie Democratică, celălalt partener a lui Fico în coaliția aflată la putere între 2006-2010. Nimic mai simbolic decât eliminarea din viața politică a celui care, alături de preşedintele ceh Václav Klaus, a fost arhitectul „divorțului de catifea”, şi al cărui stil populist pereclitase la un moment dat aderarea Slovaciei la NATO şi la Uniunea Europeană.
Preşedintele slovac Ivan Gašparovič, un aliat al lui Fico, l-a însărcinat deja pe acesta cu formarea noului cabinet, însă şansele ca el să reuşească par foarte reduse la ora actuală. Toate celelalte formațiuni care au obținut reprezentare parlamentară au anunțat că sub nicio formă nu vor accepta un parteneriat cu Fico, şi după cum se pare, Slovacia va avea pentru prima oară în istoria ei un premier-femeie. Din viitoarea coaliție ar mai urma să facă parte Mişcarea Creştin-Democrată condusă de fostul comisar European Jan Fiegel, care a obținut 8,52 la sută din voturi, dar şi două formațiuni noi pe scena politică a țării. Este vorba, în primul rând, de partidul Libertate şi Solidaritate, precum şi de formațiunea etnic maghiară Most- Híd. Prima formațiune, care a obținut 12,14 la sută din voturi, ne trimite şi ea cu gândul la alegerile cehe, unde noul venit în parlament, partidul Afaceri Publice, înclină balanța în favoarea formării unei coaliții de centru-dreapta.
Acelaşi lucru pare că se va întâmpla la Bratislava, unde Most- Híd, condus de către Béla Bugár, înlocuieşte Coaliția Maghiară din Slovacia, obținând un sprijin electoral de 8,12 la sută. S-ar putea ca această schimbare să fie de bun augur. Alegătorii de etnie maghiară din Slovacia par a fi optat să fie reprezentați de către un partid aflat mai puțin la cheremul FIDESZ-ului maghiar decât fusese Coaliția Maghiară. Rămâne de văzut dacă acest lucru va contribui la detensionarea relațiilor, care atinseseră un prag periculos după venirea la putere la Budapesta a naționaliştilor lui Viktor Orbán şi reacțiile de la Bratislava ale guvernării Fico-Mečiar-Slota la acordarea cetățeniei maghiare etnicilor de peste granițe.
Această situație se datorează faptului că, exact ca Paroubek, Fico nu va găsi cu cine să formeze un viitor cabinet de coaliție. Foştii parteneri şi-au văzut reprezentarea în legislativ fie semnificativ redusă, fie cu totul eliminată. Partidul Național Slovac a trecut cu greu pragul parlamentar, fiind sprijinit de numai 5,1 la sută din alegători. Acest lucru înseamnă că formațiunea condusă de Jan Slota şi-a văzut sprijinul electoral redus la jumătate din cât reuşise să recruteze cu patru ani înainte, şi va avea în legislativul slovac de 150 de deputați numai nouă parlamentari. De pe scena politică slovacă dispare însă cu totul Mişcarea pentru o Slovacie Democratică, celălalt partener a lui Fico în coaliția aflată la putere între 2006-2010. Nimic mai simbolic decât eliminarea din viața politică a celui care, alături de preşedintele ceh Václav Klaus, a fost arhitectul „divorțului de catifea”, şi al cărui stil populist pereclitase la un moment dat aderarea Slovaciei la NATO şi la Uniunea Europeană.
Preşedintele slovac Ivan Gašparovič, un aliat al lui Fico, l-a însărcinat deja pe acesta cu formarea noului cabinet, însă şansele ca el să reuşească par foarte reduse la ora actuală. Toate celelalte formațiuni care au obținut reprezentare parlamentară au anunțat că sub nicio formă nu vor accepta un parteneriat cu Fico, şi după cum se pare, Slovacia va avea pentru prima oară în istoria ei un premier-femeie. Din viitoarea coaliție ar mai urma să facă parte Mişcarea Creştin-Democrată condusă de fostul comisar European Jan Fiegel, care a obținut 8,52 la sută din voturi, dar şi două formațiuni noi pe scena politică a țării. Este vorba, în primul rând, de partidul Libertate şi Solidaritate, precum şi de formațiunea etnic maghiară Most- Híd. Prima formațiune, care a obținut 12,14 la sută din voturi, ne trimite şi ea cu gândul la alegerile cehe, unde noul venit în parlament, partidul Afaceri Publice, înclină balanța în favoarea formării unei coaliții de centru-dreapta.
Acelaşi lucru pare că se va întâmpla la Bratislava, unde Most- Híd, condus de către Béla Bugár, înlocuieşte Coaliția Maghiară din Slovacia, obținând un sprijin electoral de 8,12 la sută. S-ar putea ca această schimbare să fie de bun augur. Alegătorii de etnie maghiară din Slovacia par a fi optat să fie reprezentați de către un partid aflat mai puțin la cheremul FIDESZ-ului maghiar decât fusese Coaliția Maghiară. Rămâne de văzut dacă acest lucru va contribui la detensionarea relațiilor, care atinseseră un prag periculos după venirea la putere la Budapesta a naționaliştilor lui Viktor Orbán şi reacțiile de la Bratislava ale guvernării Fico-Mečiar-Slota la acordarea cetățeniei maghiare etnicilor de peste granițe.